Stai și te uiți la ea cum nu se clintește de pe cuib, cu privirea fixă și penele zburlite. O găină-cloșcă renunță la mâncare și apă zile în șir ca să nu-și lase ouăle să se răcească, iar puterea acestui instinct te lasă fără cuvinte.
E unul dintre cele mai frumoase spectacole pe care ți le oferă o curte de țară. Hai să vedem ce se petrece, de fapt, în mintea acelei păsări mărunte și încăpățânate.
Instinctul matern care învinge foamea și setea
Când intră în starea numită cloceală, găina se transformă complet. Stă pe ouă chiar și 21 de zile la rând și își ignoră aproape total nevoile, doar ca să țină căldura constantă de care au nevoie embrionii.
Totul pornește de la un hormon, prolactina, același care declanșează instinctul matern și la mamifere. El o face să uite de foame și de sete. Pieptul ei se lipește de ouă și le menține la aproximativ 37,5 grade, temperatura ideală pentru dezvoltarea puilor.
Și nu stă degeaba acolo. Întoarce ouăle de zeci de ori pe zi, cu ciocul și cu picioarele, ca embrionii să crească uniform și să nu se lipească de coajă.
De ce nu mănâncă și nu bea o găină care clocește
Adevărul e că nu refuză complet hrana. O cloșcă bună coboară de pe cuib o dată sau de două ori pe zi, doar 5 până la 20 de minute, cât să ciugulească repede câteva boabe și să bea apă, apoi se grăbește înapoi.
Tocmai de aceea slăbește atât de mult. În cele trei săptămâni de clocit poate pierde între 10 și 20 la sută din greutate. Suni dramatic, dar pentru ea e firesc.
Problema apare când perioada se prelungește. O găină care clocește prea mult riscă deshidratarea și se umple ușor de păduchi, care se înmulțesc pe pielea caldă și nemișcată.
Cum recunoști o găină-cloșcă și cum o ajuți
O recunoști imediat. Stă turtită pe cuib, se umflă și scoate un gloctit amenințător când te apropii, iar pieptul i se înroșește pentru că își smulge puful, ca să încălzească ouăle direct cu pielea.
Ca s-o ajuți pe găina-cloșcă, ține minte câteva lucruri simple care îi fac viața mai ușoară în aceste săptămâni:
- Pune-i apă proaspătă și hrană la cel mult 1-2 metri de cuib, ca să nu fie nevoită să meargă departe.
- Lasă-i un colț liniștit și întunecos, ferit de celelalte găini care i-ar putea sparge sau fura ouăle.
Și ține minte un lucru, ca să nu cazi în greșeala începătorilor. Cloceala nu e boală, ci instinct curat. Nu o muta din loc și nu-i muta ouăle, fiindcă riscă să abandoneze cuibul.
Loialitatea găinii, o lecție de devotament din curtea ta
Devotamentul cu care o pasăre mărunțică își apără și încălzește ouăle a fascinat oamenii de secole. În gospodăriile noastre, cloșca a fost dintotdeauna metoda firească de înmulțire a păsărilor, înainte de incubatoarele electrice.
Ne emoționează pentru că vedem în ea ceva curat și sincer. O mamă care se uită pe sine pentru puii ei, fără să aștepte nimic în schimb.
O cloșcă atât de devotată ne arată, în cel mai simplu chip, cât de puternică e legătura dintre mamă și pui în natură. Iar faptul că o găină-cloșcă renunță la mâncare și apă zile în șir ca să nu-și lase ouăle să se răcească rămâne una dintre cele mai frumoase lecții pe care ni le dă curtea.
Ai avut și tu o cloșcă atât de devotată în curte? Spune-ne în comentarii!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.