Întreabă pe oricine a copilărit la țară și o să-ți spună aceeași vorbă auzită de la bunici. E adevărat că dormim mai bine într-o cameră răcoroasă și întunecată, ziceau bătrânii, fiindcă noaptea e făcută pentru odihnă, nu pentru lumină și zăpușeală.
Și, ciudat, vorba asta veche s-a dovedit cu timpul a fi tare cuminte. Hai să ne aducem aminte împreună cum era pe atunci și de ce se ținea atât de mult la un somn pe răcoare și pe întuneric.
De ce se spunea din bătrâni că dormim mai bine la răcoare și pe întuneric
Din bătrâni se crede că somnul e mai adânc într-o cameră răcoroasă și fără lumină, fiindcă trupul se liniștește mai ușor când nu-l tulbură nici căldura, nici becul aprins. Așa era vorba prin satele de altădată.
Bătrânii ziceau scurt: „noaptea e făcută pentru odihnă”. Iar întunericul, spuneau ei, aduce somnul mai repede și-l ține până-n zori.
Oamenii de odinioară legau răcoarea camerei de un somn tihnit fără să știe de hormoni ori de grade. Pur și simplu observaseră, an după an, că în odaia rece de la țară se odihnesc mai bine decât lângă soba încinsă.
Cum își pregăteau bătrânii camera pentru un somn bun
Pentru un somn liniștit, bătrânii lăsau fereastra crăpată seară, ca să intre aer curat și răcoros, apoi trăgeau perdelele groase de in ori închideau obloanele de lemn pentru întuneric deplin. Se zicea că o odaie rece și fără lumină te ține adormit până dimineața.
Aeriseau camera vreo zece minute înainte de culcare, cât să se primenească aerul. Și aveau grijă să nu țină soba prea încinsă peste noapte, ca să nu se trezească asudați și neodihniți.
Mai era și obiceiul cu levănțica. Un fir, două puse sub pernă sau un săculeț cu flori uscate în dulap, despre care se spunea că alungă coșmarurile și aduce vise liniștite.
Credințe și superstiții despre somn și vise, așa cum se spuneau la noi
Se crede din bătrâni că un somn pe întuneric și la răcoare aduce vise mai limpezi, mai ușor de ținut minte dimineața. De aici și obiceiul cu dezlegarea viselor, pe care babele îl știau din moși-strămoși.
Seară se aprindea lumânarea la icoană și se spunea rugăciunea, ca somnul să fie cu spor. Busuiocul de la icoană, pus sub pernă, era „să visezi frumos” ori „să-ți visezi ursitul”.
Despre visele rele se zicea că se pot „dezlega” a doua zi, povestindu-le dis-de-dimineață sau spunând o vorbă anume. Și nimeni nu te lăsa să te culci flămând ori supărat, fiindcă, ziceau bătrânii, somnul nu se prinde de un suflet tulburat.
Ce a rămas până azi din înțelepciunea de odinioară despre dormit
Multe dintre obiceiurile de altădată au rămas până azi, fiindcă oamenii tot vedeau cu ochii lor că pe răcoare și pe întuneric se odihnesc mai bine. Nu aveau dovezi, doar vorba dusă din neam în neam.
Astăzi tot mai des uităm de ele. Dormim cu televizorul aprins, cu telefonul pe noptieră și cu caloriferul dat tare iarna, apoi ne mirăm că ne sculăm obosiți.
De-aia merită păstrate obiceiurile bune moștenite de la bunici. Un geam crăpat, perdele trase și un ceai de tei sau de mușețel seară rămân leacuri simple, bune și pentru bunici, și pentru nepoți.
Ține minte vorba din bătrâni despre un somn tihnit
Iată, pe scurt, ce ar fi bine să nu uităm dacă vrem să ne odihnim cum se odihneau bătrânii noștri:
- Cameră răcoroasă și aer curat, aerisită vreo zece minute seară
- Întuneric deplin, cu perdele trase sau obloane închise
- Levănțică sub pernă pentru vise liniștite
- Suflet împăcat și o rugăciune înainte de culcare
Așa au dormit bunicii noștri o viață întreagă, fără pastile și fără bătaie de cap. E adevărat că dormim mai bine într-o cameră răcoroasă și întunecată, iar vremea le-a dat dreptate celor care țineau la vorba asta din bătrâni.
Păstrați obiceiurile astea, că nu costă nimic și fac mult bine. Așa se spunea și la voi în sat? Povestiți-ne în comentarii ce ați auzit de la bunici despre un somn bun.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.