Bunicile noastre aveau o vorbă pe care o repetau ori de câte ori cineva se așeza sătul peste măsură la masa de seară. „Pe burta plină nu se doarme bine” era un sfat din bătrâni rostit blând, dar cu tâlc, ca o povață prinsă la gura sobei.
Era mai mult decât o vorbă goală. În spatele ei stăteau ani de observație și un fel aparte de a lega mâncarea de seară de odihna nopții. Hai să vedem ce credeau cu adevărat oamenii de odinioară.
De ce se spune că „pe burta plină nu se doarme bine”
Vorba asta s-a născut din viața de zi cu zi a satului. Cina era de obicei ușoară și luată devreme, cu mult înainte de culcare, iar oamenii observaseră singuri ce se întâmplă altfel.
Cine mânca mult și târziu se zvârcolea toată noaptea și se trezea ostenit. Bătrânii ziceau că trupul, când e încărcat de bucate, nu se mai poate liniști, și nici sufletul odată cu el. Așa s-a păstrat sfatul, ca o cumpătare moștenită din tată în fiu.
Ce credeau bătrânii despre vise și somnul liniștit
Din bătrâni se crede că visele vin din felul în care ne culcăm, cu trupul ușor și cu gândul împăcat. Un om care se așeza prea sătul, spuneau ei, avea parte de vise încâlcite și de o noapte zbuciumată.
Bunicile mai ziceau că „grijile te urmează în somn”. De aceea legau visele bune de cumpătare și de pace sufletească. Cine doarme flămând, se spunea, „visează curat”.
Obiceiuri și superstiții de seară, păstrate din bătrâni
Multe superstiții despre somn vorbeau despre cum îți pregăteai culcușul și sufletul înainte de a adormi. Erau credințe, nu dovezi, dar oamenii le țineau cu sfințenie.
Iată câteva dintre cele mai întâlnite la sat:
- un fir de levănțică pus sub pernă sau în dulap, pentru somn dulce;
- o lumânare și icoana din colțul odăii, pentru liniștea nopții;
- rugăciunea de seară și iertarea gândurilor înainte de culcare;
- geamul lăsat puțin întredeschis, pentru aer curat în cameră.
Săculețul de levănțică se folosește și astăzi, fiindcă mirosul lui chiar te ajută să te destinzi.
Dezlegarea viselor în înțelepciunea populară
Dezlegarea viselor era felul în care oamenii încercau să citească semnele primite în somn. Fiecare vis avea tâlcul lui, iar prin sate circulau adevărate „cărți de vise” cu apă tulbure, dinți căzuți sau șerpi.
Folcloristul Tudor Pamfile a cules multe astfel de credințe legate de somn și vise. Un vis greu era pus, de obicei, pe seama mesei prea bogate de seară.
Ce putem lua noi astăzi din aceste vorbe din bătrâni
Dincolo de superstiție, sfatul rămâne sănătos. O cină ușoară chiar ajută la un somn mai odihnitor, iar acest lucru îl spun și medicii de azi, care recomandă să mâncăm cu două-trei ore înainte de culcare.
Așa, înțelepciunea veche se potrivește cu bunul-simț de acum.
Ce să ții minte din vorba bătrânilor
Iată, pe scurt, ce merită păstrat din această înțelepciune veche:
- cina ușoară, cu cel puțin două-trei ore înainte de culcare;
- odaia aerisită, cu un fir de levănțică sub pernă;
- gândul împăcat și rugăciunea de seară, pentru somn liniștit;
- cumpătarea la masă, pentru vise bune.
Vedeți voi, „pe burta plină nu se doarme bine” nu era doar o superstiție, ci un sfat din bătrâni plin de miez. Bunicile noastre știau, fără cărți și fără doctori, că o seară cumpătată aduce o noapte tihnită.
Voi ce ați auzit din bătrâni despre somn și vise? Ce vorbe ați prins de la bunici și părinți? Spuneți-ne mai jos, poate „așa se spunea și la noi”.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.