Puține locuri din lume stârnesc atâta curiozitate ca Sfântul Munte. Mulți se întreabă de ce nu intră femeile în Athos, Grădina Maicii Domnului, și cred, greșit, că ar fi vorba despre o lipsă de respect față de femeie.
Adevărul este tocmai pe dos. Muntele este închinat unei singure femei, Maica Domnului, iar rânduiala aceasta se păstrează neîntrerupt de peste o mie de ani.
De ce nu intră femeile în Athos, locul închinat Maicii Domnului
Regula care oprește accesul femeilor se numește „avaton” și este un legământ vechi, nu o hotărâre recentă. Athosul este socotit grădina și moștenirea Maicii Domnului, singura femeie cinstită ca stăpână și ocrotitoare a locului.
Interdicția a fost consemnată oficial într-un document numit Typikon, emis în anul 972 de împăratul Ioan I Tzimiskes, și reconfirmată în 1045. Ea privește atât femeile, cât și animalele de parte femeiască, cu mici excepții, precum pisicile ținute împotriva șoarecilor.
Credincioșii nu privesc această rânduială ca pe o pedeapsă, ci ca pe un semn de cinstire. Din respect pentru Născătoarea de Dumnezeu, nicio altă femeie nu pășește în grădina ei. Astăzi, Athosul are un regim autonom recunoscut în Constituția Greciei, iar „avaton” are putere de lege locală.
Cum a devenit Athos Grădina Maicii Domnului
Totul pornește de la o legendă duioasă, păstrată din vechime de mănăstirile athonite. Se spune că Maica Domnului, călătorind pe mare spre Cipru, ar fi fost abătută de o furtună tocmai spre țărmul Athosului.
Fermecată de frumusețea muntelui, ar fi cerut Fiului ei ca locul acela să-i fie dat ca grădină și moștenire. De aici vine și numele grecesc „Perivoli tis Panagias”, adică Grădina Maicii Domnului.
De atunci, cei aproape 2.000 de călugări care viețuiesc în cele 20 de mănăstiri o numesc „Stăpâna” și „Ocrotitoarea” lor. Întreaga lor viață de rugăciune și nevoință se așază sub ocrotirea ei.
Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului din Athos
Sfântul Munte păstrează unele dintre cele mai cinstite icoane ale Maicii Domnului din toată Ortodoxia. Înaintea lor, credincioșii din lumea întreagă cer ajutor, sănătate și mângâiere.
Cea mai cunoscută este „Portărița” (Panagia Portaitissa) de la Mănăstirea Iviron, socotită păzitoarea muntelui. La fel de cinstită este și „Axion estin” („Cuvine-se cu adevărat”), legată de un imn închinat Maicii Domnului.
Tot aici se află „Paramythia” (Mângâietoarea) de la Vatoped și „Pantanassa”, chemată mai ales în rugăciunile pentru bolnavi. Biserica mărturisește, cu smerenie, multe vindecări și ajutoare primite înaintea lor.
Cum o cheamă credincioșii în ajutor pe Născătoarea de Dumnezeu
Vestea bună este că oricine se poate ruga Maicii Domnului, oriunde, fără să ajungă la Athos. Femeile mai cu seamă o pot chema în ajutor acasă, în fața icoanei ei.
Cele mai cunoscute rugăciuni sunt Paraclisul Maicii Domnului și Acatistul Bunei Vestiri, care se citesc în casă, lângă o candelă sau o lumânare aprinsă. Poți rosti și o rugăciune scurtă, din inimă: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne și ne ajută nouă.”
Ce să reții despre Sfântul Munte și cinstirea Maicii Domnului
Iată, pe scurt, lucrurile esențiale de păstrat în minte despre Athos și legătura lui cu Maica Domnului:
- Athosul este închinat Maicii Domnului și se numește Grădina ei.
- „Avaton”, legământul care oprește accesul femeilor, este vechi de peste 1.000 de ani.
- Pe munte se păstrează icoane făcătoare de minuni, precum „Portărița” și „Axion estin”.
- Oricine o poate chema pe Maica Domnului acasă, prin rugăciune și acatist.
Așadar, când înțelegi de ce nu intră femeile în Athos, Grădina Maicii Domnului, vezi că nu e vorba despre o piedică, ci despre o cinstire adusă celei mai curate dintre femei.
Sfântul Munte rămâne grădina ei, păzită cu evlavie. Iar Maica Domnului, Stăpâna acelui loc, ascultă rugăciunea oricui o cheamă cu credință, fie el bărbat sau femeie, oriunde s-ar afla.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.