Erau orele serii, lumea se așezase la masă sau în fața televizorului. Apoi pământul a început să se miște. Bucureștiul a fost grav afectat de cutremurul din 1977, un eveniment marcant al istoriei recente, care a lăsat răni adânci în inima Capitalei și în memoria oamenilor.
Mai puțin de un minut a fost de ajuns. Atât a durat ca un oraș întreg să se trezească în haos, praf și strigăte de ajutor.
Noaptea de 4 martie 1977, când pământul s-a cutremurat sub București
Vineri, 4 martie 1977, la ora 21:22, un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter a lovit România. Epicentrul s-a aflat în zona Vrancea, la o adâncime de circa 94 de kilometri, iar șocul a durat aproximativ 56 de secunde.
De ce de acolo? Vrancea este o zonă unde plăcile tectonice se ciocnesc la mare adâncime, iar energia eliberată se propagă pe sute de kilometri. Așa se face că un seism pornit la peste 150 de kilometri distanță a zguduit din temelii Capitala.
Pentru bucureștenii prinși acasă, acele secunde au părut o veșnicie. Pereții trosneau, mobila aluneca, becurile se stingeau.
Ce a distrus cutremurul din 1977 în inima Capitalei
Bilanțul a fost cumplit. La nivel național au murit 1.578 de oameni, dintre care aproape 1.424 numai în București, iar peste 11.300 au fost răniți. Aproximativ 35.000 de locuințe au fost avariate sau distruse.
În oraș s-au prăbușit în jur de 33 de blocuri mari și clădiri publice, multe ridicate înainte de 1940, fără nicio normă antiseismică. Elegantele blocuri interbelice de pe Magheru și din zona Dunării au căzut în câteva clipe.
În zorii zilei de 5 martie, centrul orașului arăta ca după un bombardament. Mii de familii rămăseseră peste noapte fără adăpost.
Poveștile surprinzătoare ascunse în spatele dezastrului
Printre victime s-au numărat și nume dragi românilor. Actorul Toma Caragiu și regizorul Alexandru Bocăneț au fost surprinși în blocul de pe zona Dunării, prăbușit aproape instantaneu. Tot atunci a murit și scriitorul A.E. Baconsky.
Pierderea lui Caragiu, în plină glorie, a îndurerat o țară întreagă.
Dar tragedia a scos la iveală și partea bună a oamenilor. Vecini, militari și trecători au săpat cu mâinile goale ore în șir prin dărâmături. Unii supraviețuitori au fost scoși vii după zeci de ore, în cazuri considerate aproape miraculoase.
Cum a schimbat cutremurul fața orașului de azi
După 1977, regimul lui Nicolae Ceaușescu a folosit avariile drept pretext pentru demolări masive în centrul Bucureștiului. Multe clădiri solide au fost dărâmate sub vorba ‘consolidării’, iar pe locul lor au apărut blocuri și marele bulevard care duce azi spre Casa Poporului.
Tot atunci au apărut primele norme antiseismice moderne de construcție. Astăzi, sute de clădiri poartă ‘bulina roșie’, semn că sunt vulnerabile la un cutremur major, nu că s-ar prăbuși mâine.
Institutul Național de Cercetare pentru Fizica Pământului (INFP) monitorizează permanent zona Vrancea, care produce seisme mari la 30-40 de ani.
Reține pe scurt despre cutremurul din 1977
Iată cele mai importante repere de păstrat în minte despre acest eveniment:
- A avut loc pe 4 martie 1977, ora 21:22, magnitudine 7,2, durată aproximativ 56 de secunde
- 1.578 de morți în țară, aproape 1.424 doar în București, peste 11.300 de răniți
- Printre victime, actorul Toma Caragiu
- A dus la norme antiseismice noi și la apariția ‘bulinelor roșii’
Faptul că Bucureștiul a fost grav afectat de cutremurul din 1977 nu este doar o pagină de istorie, ci o lecție vie. Zona Vrancea n-a adormit, iar pregătirea de azi poate salva vieți mâine.
Un rucsac de urgență, câteva locuri sigure știute în casă și puțină atenție fac diferența. Tu sau familia ta țineți minte acea seară de martie 1977? Spune-ne în comentarii și etichetează un prieten pasionat de istorie.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.