Imaginează-ți Italia fără roșii la paste, Irlanda fără cartofi și Elveția fără ciocolată. Sună imposibil, dar așa arăta Europa până acum vreo 500 de ani. Niciun european nu gustase aceste alimente.
Marile descoperiri au declanșat „Schimbul Columbian”: cartofii, roșiile, porumbul și ciocolata au ajuns în Europa, iar caii și bolile în America. A fost cea mai mare mutare de plante, animale și oameni din istorie, și ne-a schimbat farfuria pentru totdeauna.
Ce a fost „Schimbul Columbian” și de ce ne privește și azi
Termenul descrie transferul uriaș de plante, animale, oameni și boli între Lumea Veche și Lumea Nouă, pornit după ce Cristofor Columb a ajuns în America în 1492. Practic, a rescris ce mâncăm și ce cultivăm.
Numele i-a fost dat de istoricul american Alfred W. Crosby, în cartea sa din 1972, „The Columbian Exchange”. Înainte de această întâlnire, cele două emisfere fuseseră separate biologic vreme de aproape 12.000 de ani.
Tocmai de aici vine surpriza. Multe alimente pe care le credem „dintotdeauna” ale noastre au sub 500 de ani în Europa.
Cum au ajuns cartofii, roșiile și porumbul în Europa
Cartofii, roșiile, porumbul și cacaua au venit toate din cele două Americi, aduse pe corăbiile spaniole și portugheze în secolele XVI și XVII. Niciun european nu le văzuse înainte.
Cartoful, originar din zona Anzilor, a ajuns pe la 1570 prin Spania. La început a fost privit cu dispreț, apoi a devenit salvator, fiindcă dă de 2 până la 4 ori mai multe calorii la hectar decât grâul.
Roșia a stârnit teamă mult timp. Fiind rudă cu mătrăguna, era crezută otrăvitoare, așa că a intrat în bucătăria italiană abia spre sfârșitul secolului XVII.
Porumbul a transformat agricultura din sudul Europei, iar la noi a dat mămăliga de azi. Înainte de el, „mămăliga” se făcea din mei. Cacaua, în schimb, era băută amară de azteci, iar europenii i-au adăugat zahărul.
Ce a primit America în schimb. Cai, grâu și animale necunoscute
În sens invers, europenii au dus peste ocean cai, vite, porci, oi, găini, grâu, orez și trestie de zahăr, specii care nu existaseră niciodată acolo.
Calul a contat cel mai mult. Dispăruse din America de Nord cu mii de ani în urmă, iar întoarcerea lui a schimbat complet viața triburilor din Marile Câmpii, care au devenit călăreți de neîntrecut.
De ce bolile au fost partea cea mai tragică a Schimbului Columbian
Cea mai sumbră urmare au fost bolile. Variola, pojarul, gripa și tifosul, aduse din Europa, au lovit populații care nu aveau nicio apărare în fața lor.
Lipsiți de imunitate la acești microbi necunoscuți, băștinașii au murit cu zecile de milioane. Estimările istoricilor variază, dar se crede că între 50% și 90% din populația indigenă a pierit în primul secol, mai mult din cauza epidemiilor decât a războaielor. Se discută și astăzi dacă sifilisul a făcut drumul invers, dinspre America spre Europa.
Reține pe scurt povestea acestui mare schimb
Iată, pe scurt, punctele esențiale ale acestei transformări:
- A început în 1492, odată cu sosirea lui Columb în America.
- Spre Europa: cartofi, roșii, porumb, ciocolată, ardei, fasole.
- Spre America: cai, vite, porci, grâu, orez, trestie de zahăr.
- Partea întunecată: bolile europene au decimat populațiile băștinașe.
- Rezultatul: alimentația lumii întregi s-a schimbat pentru totdeauna.
Așadar, data viitoare când pui roșii la salată sau torni mămăligă pe fund, gândește-te că ții în mână o bucată de istorie de peste ocean. Toate au venit la noi pe corabie, după 1492.
Marile descoperiri au declanșat „Schimbul Columbian”: cartofii, roșiile, porumbul și ciocolata au ajuns în Europa, iar caii și bolile în America. O întâlnire care a hrănit continente, dar a și șters popoare de pe hartă.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.