Aproape toată lumea crede că vampirul din celebrul roman ar fi domnitorul nostru tras în țeapă. E una dintre cele mai persistente confuzii din cultura populară, repetată în filme, ghiduri turistice și conversații de cafenea.
Adevărul e mai surprinzător. Personajul Dracula al lui Bram Stoker este o ficțiune, iar legătura cu Vlad Țepeș real e mai mult o inspirație de nume decât o portretizare istorică. Hai să vedem cum stau lucrurile cu adevărat.
De unde vine confuzia dintre Dracula și domnitorul român
Mulți sunt convinși că vampirul aristocrat este chiar voievodul valah, însă cele două figuri nu au aproape nimic în comun. Stoker a împrumutat numele, atât. Restul poveștii e invenție pură.
Ideea că vampirul ar fi „domnitorul român adevărat” s-a răspândit târziu, abia în 1972, prin cartea In Search of Dracula a istoricilor Radu Florescu și Raymond McNally. Înainte de ea, nimeni nu lega serios romanul de biografia lui Vlad Țepeș.
Apoi au venit filmele. De la Nosferatu (1922) până la versiunea lui Francis Ford Coppola din 1992, Hollywoodul a suprapus chipul monstrului peste cel al domnitorului. Așa s-a fixat confuzia în mintea publicului.
Cine a fost de fapt Vlad Țepeș
Vlad al III-lea, supranumit Țepeș, a domnit în Țara Românească în secolul al XV-lea, deci în Muntenia, nu în Transilvania unde Stoker plasează castelul. A trăit între aproximativ 1431 și 1476.
A rămas cunoscut pentru luptele cu Imperiul Otoman și pentru pedepsele aspre date trădătorilor. În tradiția românească e văzut mai degrabă ca un domn sever, dar drept, care a impus ordinea și a apărat țara.
Porecla „Drăculea” înseamnă „fiul lui Dracul”. A moștenit-o de la tatăl său, Vlad Dracul, membru al Ordinului Dragonului, o societate cavalerească fondată în 1408. Nimic vampiresc, doar un simbol heraldic.
Cum a ajuns Stoker la numele Dracula
Numele nu a fost prima alegere a scriitorului irlandez. În notițele lui de lucru, păstrate la Rosenbach Museum & Library din Philadelphia, personajul se numea inițial „Count Wampyr”.
Stoker a schimbat numele după ce a citit o carte din 1820 a lui William Wilkinson despre Valahia și Moldova. Acolo a găsit cuvântul „Dracula” și o notă care spunea că, în limba valahă, ar însemna „diavol”. Sonoritatea l-a cucerit.
Detaliul cheie: Stoker nu a vizitat niciodată Transilvania. Descrierile lui se bazează pe cărți de călătorie și hărți consultate la biblioteca din Whitby și la British Museum.
Ce a inventat cu adevărat scriitorul
Contele din carte este un vampir complet fictiv, fără nicio faptă reală a lui Vlad în spate. În tot romanul nu apare nicio mențiune despre trasul în țeapă sau despre voievodul ca persoană istorică.
Atmosfera gotică, castelul de lângă pasul Borgo și puterile supranaturale vin din folclorul est-european despre strigoi, nu din arhive. Stoker a construit un monstru literar, nu un portret.
Iar Castelul Bran, promovat azi drept „castelul lui Dracula”, nu a fost reședința lui Vlad. Domnitorul a stat la Cetatea Poenari și la curtea de la Târgoviște. Bran atrage sute de mii de turiști pe baza unei confuzii comerciale.
Ce să reții despre Dracula și Vlad Țepeș
Iată, pe scurt, ideile esențiale care lămuresc confuzia:
- Dracula e un personaj inventat în 1897, nu un om real
- Legătura cu Vlad Țepeș se reduce practic la nume
- Vlad a domnit în Muntenia, nu în Transilvania
- Castelul Bran nu a fost casa lui Vlad
Pe scurt, personajul Dracula al lui Bram Stoker este o ficțiune, iar legătura cu Vlad Țepeș real rămâne mai mult o inspirație de nume, peste care s-au adăugat folclorul balcanic și fantezia gotică a autorului. Domnitorul a fost om, contele a rămas mereu doar pe hârtie.
Așa că, data viitoare când cineva îți spune că vampirul a fost român, ai toate argumentele să lămurești povestea. Mitul e frumos, dar adevărul istoric e și mai interesant.
Tu știai diferența dintre Dracula și Vlad Țepeș? Spune-ne în comentarii și dă mai departe articolul prietenilor care încă le confundă.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.