Îți imaginezi un oraș vechi de patru milenii și jumătate în care ai apă curentă, baie proprie și o toaletă racordată la canalizare. Pare scos dintr-un film, însă a existat cu adevărat. Civilizația Indusului (Harappa, Mohenjo-Daro) avea sisteme de canalizare și planificare urbană avansate pentru epoca lor, mult peste ce găseai oriunde altundeva în lume la acea vreme.
Iar partea cu adevărat uluitoare? Toate astea se întâmplau în timp ce egiptenii încă ridicau marile piramide. Hai să vedem despre ce e vorba.
Ce a fost civilizația Indusului și de ce ne uimește și azi
Cu peste 4.500 de ani în urmă, pe teritoriul Pakistanului și nord-vestului Indiei de astăzi, înflorea una dintre primele mari civilizații urbane din lume. A apărut cam în jurul anului 2600 î.Hr. și a stat umăr la umăr cu Egiptul antic și cu Mesopotamia.
Cele mai cunoscute orașe ale ei au fost Harappa și Mohenjo-Daro. Iar ca să înțelegi cât de veche e povestea, gândește-te că piramidele din Giza, ridicate pe la 2560 î.Hr., erau contemporane cu aceste orașe.
Și totuși, multă vreme nimeni nu a știut nimic despre ea. Mohenjo-Daro a fost descoperit abia în 1922.
Orașe planificate la milimetru, cu mii de ani înaintea noastră
Aici lucrurile devin cu adevărat impresionante. Orașele nu au crescut haotic, ci au fost construite după un plan gândit dinainte, cu străzi drepte care se intersectau în unghi drept, exact ca o tablă de șah.
Casele erau aliniate ordonat, iar cărămizile aveau peste tot același raport al laturilor, aproximativ 1 la 2 la 4. Asta înseamnă o coordonare uriașă, ca și cum cineva ar fi impus un standard în tot orașul.
Existau cartiere distincte și clădiri publice impunătoare. Mohenjo-Daro adăpostea, după estimările arheologilor, între 30.000 și 60.000 de locuitori, un oraș serios pentru epoca de bronz.
Canalizarea avansată din Harappa și Mohenjo-Daro
Acum vine vedeta poveștii. Locuitorii aveau un sistem de canalizare îngropat sub străzi, cu rigole acoperite care adunau apele uzate din fiecare casă.
Multe locuințe aveau propria baie și toaletă, racordate la rețeaua orașului. O performanță atât de rară încât Europa nu a egalat-o decât în secolul al XIX-lea. Canalele aveau chiar și guri de vizitare pentru curățare, întocmai ca rețelele de azi.
Apa curată venea prin fântâni publice și private. Iar la Mohenjo-Daro se află „Marea Baie”, un bazin de circa 12 metri lungime și 2,4 metri adâncime, impermeabilizat cu bitum, folosit probabil pentru ritualuri de purificare.
De ce e atât de surprinzătoare această civilizație antică
Surpriza vine din contrast. În timp ce alte popoare abia ieșeau din sate, oamenii din Valea Indusului se gândeau deja la igiena publică la nivel de oraș întreg.
Mai e ceva ciudat. Nu s-au găsit palate uriașe, nici morminte pline de aur, semn al unei societăți poate mai egalitare decât cele din jur. Scrierea lor, cu peste 400 de semne, nu a fost descifrată nici până azi, așa că nu cunoaștem nici măcar numele real al orașelor.
Iar civilizația a dispărut misterios pe la 1900 î.Hr., probabil din cauza secetei și a schimbării cursului râurilor.
Reține pe scurt despre civilizația Indusului
Iată, pe scurt, ce merită ținut minte despre civilizația Indusului:
- Vârstă: aproximativ 4.500 de ani, contemporană cu piramidele egiptene
- Orașe-cheie: Harappa și Mohenjo-Daro, fiecare cu 30.000 până la 60.000 de locuitori
- Realizarea uimitoare: canalizare îngropată și toalete racordate, în case
- Misterul rămas: scrierea nedescifrată și dispariția neelucidată
Așadar, data viitoare când cineva spune că antichitatea înseamnă doar Egipt, Grecia și Roma, ai cu ce să-l contrazici. Civilizația Indusului (Harappa, Mohenjo-Daro) avea sisteme de canalizare și planificare urbană avansate pentru epoca lor, ceva ce mulți nici nu visau pe atunci.
Tu știai de orașele astea? Pe cine cunoști care s-ar minuna de povestea lor?
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.