Este una dintre cele mai frumoase imagini din copilărie. Un copil mic, ghemuit lângă un cățel, șoptindu-i secrete pe care nu le spune nimănui altcuiva. Nu e doar drăgălaș. Acolo se întâmplă ceva important.
Copiii care cresc cu animale învață devreme blândețea, responsabilitatea și iubirea necondiționată, iar lecțiile astea rămân cu ei toată viața. Nu le predă nimeni la școală. Le simt pe pielea lor, în fiecare zi petrecută alături de prietenul lor cu blană.
De ce copiii care cresc cu animale devin mai blânzi și mai empatici
Empatia nu se învață din vorbe. Se învață din gesturi mici, repetate zi de zi. Un copil care are grijă de un animal observă că acțiunile lui au consecințe directe asupra altcuiva, iar asta îi construiește mult mai devreme capacitatea de a se pune în locul celuilalt.
Gândește-te la momentul în care un copil învață să recunoască semnalele unui câine. Vede când îi e frică, când e flămând, când vrea să se joace. Un studiu publicat în revista Frontiers in Psychology arăta că atașamentul față de animalul de companie se leagă de niveluri mai mari de empatie la copii.
Mai mult, mângâierea unui animal reduce nivelul de cortizol, hormonul stresului. Practic, un copil agitat care își îmbrățișează pisica se liniștește de la sine. Iar gestul acela de tandrețe, repetat, devine o obișnuință pentru toată viața.
Responsabilitatea pe care o învață copilul când are grijă de un animal
Un animal de companie depinde de copil zi de zi, iar asta schimbă totul. Hrana la ore fixe, apa proaspătă, plimbarea, curățenia, toate devin sarcini reale care îi arată micuțului că de el depinde bunăstarea unei ființe vii.
Important e ca sarcinile să fie pe măsura vârstei. Un copil de 3 ani poate umple bolul cu apă sub supraveghere. Unul de 6 sau 7 ani poate hrăni animalul singur. De la 10 ani, poate participa la plimbat. Așa recomandă și American Academy of Pediatrics.
Aici e și capcana în care cad mulți părinți. Cumpără animalul „ca lecție de responsabilitate”, apoi fac ei toată treaba sau, mai rău, renunță la el când copilul își pierde interesul. Responsabilitatea finală rămâne mereu a adultului, nu a copilului.
Micile sarcini zilnice contează mai mult decât gesturile mari și rare. Un castron umplut în fiecare dimineață spune mai multe decât o promisiune frumoasă.
Iubirea necondiționată, lecția pe care doar un animal o predă cu adevărat
Animalele nu judecă. Nu țin minte greșelile. Se bucură sincer la fiecare revedere, fie că ai luat nota zece, fie că ai stricat ceva în casă. Așa învață copilul ce înseamnă să fii iubit pur și simplu pentru cine ești.
Loialitatea unui câine devine un sprijin real în momentele grele. Când copilul e trist, supărat sau se simte singur, găsește lângă el un prieten care nu pune întrebări și nu cere nimic în schimb. Câte povești n-am auzit despre cățeii care dorm la ușa copilului bolnav?
Tocmai pentru că nu critică și nu condiționează nimic, animalul devine cel mai sincer confident al unui copil.
Ce câștigă, de fapt, un copil care crește lângă un animal
Beneficiile sunt concrete și se văd în viața de zi cu zi. Iată ce ia cu el un copil care crește alături de un animal de companie:
- Devine mai blând și mai atent la nevoile celor din jur
- Învață responsabilitatea prin sarcini concrete, nu prin predici
- Descoperă ce înseamnă iubirea care nu cere nimic în schimb
- Câștigă un prieten loial și o lecție care îl însoțește la maturitate
Nu uita nici de igienă. Spălatul pe mâini după joacă, deparazitarea internă la 3 luni și vaccinurile la zi țin copilul în siguranță lângă animalul iubit.
În final, copiii care cresc cu animale învață devreme blândețea, responsabilitatea și iubirea necondiționată, daruri pe care nicio jucărie și nicio lecție vorbită nu le pot oferi. Cresc oameni mai calzi, mai atenți, mai capabili să iubească.
Tu ai crescut cu un animal lângă tine? Spune-ne în comentarii ce te-a învățat prietenul tău cu blană!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.