Stai de vorbă cu o bunică de la țară și mai devreme sau mai târziu ajungeți la vise. Iar dacă îi spui că ai râs în somn, sigur o să clatine din cap. Se spune că a râde în vis poate aduce o supărare a doua zi, o vorbă pe care multă lume o ține minte și azi.
E o credință veche, dintre acelea spuse la gura sobei și trecute din mamă în fiică. Nu e un adevăr dovedit, ci o superstiție din popor, cu farmecul și înțelepciunea ei aparte. Hai să vedem de unde vine și ce se ascunde în spatele ei.
Ce înseamnă, din bătrâni, să razi în vis
Bunicile noastre ziceau că bucuria din somn nu e semn bun, ci o prevestire de necaz mărunt când te trezești. Râsul în vis era socotit un fel de bucurie cheltuită înainte de vreme, așa că a doua zi „rămânea” supărarea.
La baza acestei vorbe stă o logică simplă, des întâlnită în satul românesc. Visul era văzut ca o lume pe dos, în care semnele apar pe invers față de viață. De aici și zicala „cine râde în vis, plânge a doua zi”.
Aceeași gândire o găsești și în alte credințe vechi. Apa limpede în vis însemna noroc, apa tulbure aducea boală. Iar bucuria mare, fie râs, fie cântec, fie nuntă, era citită ca semn de tulburare ce avea să vină.
Ce se credea că prevestește un astfel de vis
Se credea că râsul în somn aducea o ceartă în casă, o supărare cu vecinii sau o veste care strică buna dispoziție. Cu cât râsul era mai zgomotos, cu atât necazul părea mai aproape.
Râsul singur, fără niciun motiv, era socotit cel mai neliniștitor. Hohotele puternice se legau de gâlceavă sau de lacrimi, iar bătrânii spuneau că „așa râs nu e a bine”.
Era și o nuanță mai blândă. Dacă râdeai în vis alături de cineva drag, tâlcul se îmblânzea, iar supărarea de a doua zi părea mai ușor de dus.
Ce făceau bătrânii ca să „dezlege” visul
Ca să îndepărteze necazul, bătrânii spuneau dimineața o rugăciune scurtă și aprindeau o lumânare la icoană, ca visul rău să nu se prindă de casă. Erau gesturi simple, dar care le dădeau liniște.
Mai era și obiceiul de a povesti visul pe apă curgătoare, „ca să se ducă” odată cu ea. Alții, dimpotrivă, păstrau tăcere de dimineață și nu spuneau visul pe nemâncate, de teamă să nu îi întărească puterea.
Pentru un somn liniștit, multe gospodine puneau sub pernă un fir de levănțică sau un mănunchi de busuioc. Mireasma lor blândă alunga, ziceau ele, visele tulburi.
De ce oamenii încă țin minte aceste credințe despre vise
Astfel de vorbe s-au păstrat fiindcă dădeau oamenilor un sentiment de control asupra necunoscutului. Visul devenea ceva ce poți „dezlega”, nu doar o spaimă fără leac.
Le găsim adunate și în culegerile vechi de folclor, cum sunt cele ale lui Tudor Pamfile și Artur Gorovei despre credințele românilor. Etnografii le-au notat ca mărturie a vieții de la sat, nu ca dovadă că visul chiar se adeverește.
Se aud și azi în satele din Oltenia, Moldova și Maramureș, trecute din bunici la nepoți. Pentru mulți, ele aduc amintiri calde și acel „așa spunea și mama”.
Ce să reții despre râsul în vis, așa cum se spunea la noi
Înainte de toate, ține minte că vorbim despre credință din popor, nu despre adevăr dovedit.
- Din bătrâni, râsul în vis ar prevesti o supărare ușoară a doua zi
- Hohotele de râs erau legate de ceartă sau de lacrimi
- Rugăciunea de dimineață și lumânarea la icoană „dezlegau” visul
- Levănțica sau busuiocul sub pernă, pentru somn liniștit
- Totul rămâne înțelepciune populară, nu fapt verificat
La urma urmei, aceste vorbe nu trebuie luate ca o sentință. Se spune că a râde în vis poate aduce o supărare a doua zi, însă farmecul lor stă tocmai în poveste, nu în vreo certitudine.
Iar dacă te trezești râzând din somn, poate că vine doar o zi obișnuită. Voi ce ați auzit despre râsul în vis de la bunicii voștri?
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.