Era un gest mic, dar plin de înțeles. Primul colac din grâul nou se făcea de Drăgaica, iar „pâinea nouă” era sfântă în casă, tratată cu un respect pe care azi aproape l-am uitat. Pentru gospodarul de altădată, prima pâine din recolta proaspătă nu era doar mâncare, ci o mulțumire adusă pământului.
În satul românesc, momentul ăsta strângea laolaltă truda de peste an și bucuria că ai din nou pâine pe masă. Hai să vedem de unde vine obiceiul și cum poți reface colacul acasă.
De ce primul colac din grâul nou se făcea de Drăgaica
Drăgaica, sărbătorită pe 24 iunie, cădea exact când grâul dădea în pârg. În câmpiile din Muntenia, Oltenia și Bărăgan, grâul ajungea la copt fix în jurul acestei date, motiv pentru care Drăgaica era socotită stăpâna lanurilor și a secerișului.
Așa se face că primul colac din grâul nou era pâinea de mulțumire pentru rod. La deal și la munte coacerea întârzia cu una, două săptămâni, deci legătura dintre sărbătoare și prima pâine se simțea cel mai puternic la șes.
Numele de Drăgaica amintește și de cetele de fete care colindau prin sate, cu o „mireasă” aleasă, purtând spice și flori de câmp. Era seceriș și sărbătoare în același timp.
Ce însemna „pâinea nouă” în gospodăria țărănească
Pâinea nouă era prima pâine coaptă din grâul abia secerat și măcinat, considerată sfântă și ținută la mare cinste. Nimeni nu o tăia cu cuțitul, ci se rupea cu mâna, fiindcă întruchipa rodul muncii de peste an.
Grâul era văzut ca un dar, nu ca o simplă marfă. Primele spice secerate se legau într-un mănunchi numit „barba lui Dumnezeu”, lăsat uneori chiar în lan, ca semn de respect pentru pământ.
De obicei, cea mai pricepută femeie din casă frământa primul colac. Spre deosebire de pâinea de zi cu zi, acesta era rotund și mai îngrijit, păstrat pentru masa de sărbătoare.
Cum se pregătea și se binecuvânta primul colac
Primul colac se frământa din făină de grâu nou, apă, sare și maia. Înainte de a fi mâncat, era dus la biserică spre sfințire, mai ales de Sânziene, ori se așeza pe masă lângă un mănunchi de spice și flori.
Forma rotundă nu era întâmplătoare. Amintea de soare și de roata anului, de belșugul care se întoarce. Gospodina făcea semnul crucii pe aluat și însemna pâinea cu o cruce deasupra, obicei răspândit în toată țara.
Abia după rugăciune se rupea colacul. Prima bucată mergea celor mai în vârstă din casă, apoi se împărțea tuturor.
Obiceiuri și credințe legate de prima pâine
În jurul primei pâini din grâul nou s-au strâns credințe vechi de belșug. Se credea că risipa pâinii noi aduce sărăcie, așa că nu se arunca nicio firimitură, iar pâinea căzută pe jos se ridica și se săruta.
O bucată se dădea de pomană pentru sufletele celor plecați, după cum grâul fiert din colivă rămâne și azi semn al învierii. Spicele păstrate în casă peste an aduceau noroc și recoltă bună.
Ingrediente
- 1 kg făină de grâu
- 500 ml apă călduță (sub 40 de grade)
- 25 g drojdie proaspătă
- 2 lingurițe de sare
- 1 lingură de zahăr
- 2 linguri de ulei
Mod de preparare
- Dizolvă drojdia cu zahărul în puțină apă călduță și las-o 10 minute, până face spumă.
- Pune făina într-un vas, adaugă maiaua, apa și uleiul. Sarea o adaugi separat, pe margine, nu peste drojdie, fiindcă încetinește dospitul.
- Frământă energic 10-12 minute, până aluatul se desprinde de mâini.
- Acoperă vasul și lasă-l la dospit o oră, la căldură, până își dublează volumul.
- Împletește aluatul în 2-3 fâșii, dă-i formă rotundă și mai lasă-l 30 de minute.
- Coace la 200 de grade timp de 35-40 de minute. E gata când sună a gol dacă îl bați ușor pe fund.
Reține esențialul despre pâinea nouă de Drăgaica
Iată pe scurt lucrurile de ținut minte despre acest obicei:
- Data sărbătorii: 24 iunie, când se cocea grâul la șes
- Colacul se sfințea la biserică înainte de a fi mâncat
- Pâinea nouă nu se tăia cu cuțitul, ci se rupea cu mâna
- Nicio firimitură nu se arunca, ca să nu vină sărăcia
- Coacere: 35-40 de minute la 200 de grade
Tradiția asta ne învață ceva ce merită ținut minte, recunoștința pentru pâinea de pe masă. Faptul că primul colac din grâul nou se făcea de Drăgaica, iar „pâinea nouă” era sfântă în casă, spune mult despre cum își prețuiau strămoșii noștri munca și hrana.
Nu trebuie să fii la țară ca să reiei obiceiul. Coace un colac din grâu nou vara asta, pune-l pe masă cu un mănunchi de spice și amintește-ți, măcar pentru o clipă, cât de scumpă era cândva o pâine caldă.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.