Îți mai amintești mirosul de plăcintă caldă cu brânză care umplea bucătăria într-o dimineață de iunie? Ce gătea bunica de Sânziene, bucatele de vară de pe masa de sărbătoare, n-avea nicio legătură cu fripturile grele de la grătarele noastre de azi. Era o masă luminoasă, făcută din lapte, ouă și verdeață abia culeasă.
Pe 24 iunie, când grădina dădea în pârg, gospodina punea pe blat numai ce era proaspăt și răcoros. Hai să vedem ce anume, și de ce tocmai astea.
Masa de Sânziene, o sărbătoare a verii pe înțelesul gospodinei
Sânzienele cad fix pe 24 iunie, la doar trei zile după solstițiul de vară, când zilele sunt cele mai lungi din an. În calendarul ortodox, ziua coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, numită Drăgaica în sudul țării.
Nu e o întâmplare că sărbătoarea pică acum. La sfârșit de iunie cireșele, vișinele și căpșunele sunt deja coapte, iar grădina dă salată, ceapă verde și ridichi. Tradiția spune că florile de leac culese în zori, cu rouă pe ele, au putere maximă tocmai în această zi.
Florile galbene de sânziene (Galium verum) se puneau pe masă și se atârnau la poartă pentru noroc. Belșugul verii intra astfel direct în casă, de la câmp până în farfurie.
De ce erau bucatele de vară atât de ușoare
Bucatele de Sânziene erau ușoare fiindcă vara cere mâncare răcoroasă, ușor de mistuit. În iunie animalele dădeau lapte din belșug, iar căldura nu lăsa carnea grasă să se păstreze, așa că aceasta rămânea pentru zilele reci.
Sezonul dicta totul. Gospodina lua din grădină ce avea proaspăt în ziua aceea și ocolea orice mâncare apăsătoare. Pe caniculă, ce te răcorea mai bine decât un blid de lapte bătut rece sau o ciorbă acrită cu leuștean?
Borșul se acrea corect cu borș de tărâțe fermentat, nu cu oțet, fiindcă numai așa ieșea gustul acrișor de odinioară. Cumpătarea de peste an se vedea limpede și pe masa de sărbătoare.
Lactatele și ouăle, inima mesei tradiționale de 24 iunie
În centrul mesei de 24 iunie stăteau brânza proaspătă de vacă, urda și ouăle. Se găteau repede și se țineau bine la răcoare, lucru de aur într-o casă fără frigider.
Plăcinta cu brânză și mărar se făcea într-o clipă. La 500 g brânză de vaci puneai 2 ouă și o legătură de mărar tocat, apoi coceai foile 25 până la 30 de minute la 180 de grade. Omleta pufoasă cerea 3-4 ouă bătute cu un fir de ceapă verde și puțin leuștean.
Brânza frământată cu verdeață, mâncată cu pâine caldă, închidea masa simplu. Pentru o cremă răcoroasă amestecai 400 g brânză proaspătă cu 200 g smântână și 3-4 fire de ceapă verde tocată.
Laptele bătut și sana se beau reci, direct din oală.
Verdețurile și primele legume, gustul proaspăt al sărbătorii
Salata verde, ridichile și castraveții tineri dădeau mesei culoare și prospețime. O salată simplă se drege cu untdelemn, oțet și un praf de sare, gata în cinci minute.
Pentru o salată de ridichi cu iaurt feliezi castraveți tineri și ridichi, apoi le amesteci cu 200 g iaurt, mărar și usturoi verde. Ciorba de lobodă sau de salată, acrită cu borș de casă, era nelipsită pe zăpușeală.
Atenție la o greșeală des întâlnită azi. Roșiile și ardeii copți nu erau încă pârguiți la 24 iunie în clima noastră, așa că nu-ți încărca masa cu ei.
Fructele verii și dulciurile de sărbătoare
Fructele verii încheiau masa în chip firesc. Cireșele și vișinele se mâncau ca atare, ajungeau în plăcinte sau într-un compot rece de sezon.
Tot acum se punea vișinata, și prindea gustul exact dacă o începeai chiar de Sânziene. Pui 1 kg vișine, 1 litru de țuică și 700 g zahăr, lași la macerat 6 săptămâni și e gata fix de Crăciun. Dulceața de cireșe se fierbea proaspăt, fără rețete complicate.
Dulciurile vorbeau despre belșug, despre recolta care abia începea.
Ce simbolizau bucatele de pe masa de Sânziene
Fiecare bucată avea un tâlc. Laptele și oul vorbeau despre viață și abundență, verdețurile despre sănătate, iar fructele despre bucuria roadei.
Masa se împărțea cu vecinii și cu cei dragi, fiindcă belșugul căpăta sens doar dăruit. Lucrările de etnografie românească despre sărbătoarea Sânzienelor pomenesc adesea acest gest de recunoștință.
Reține esențialul despre masa de Sânziene
Pe scurt, iată ce merită ținut minte despre masa de Sânziene:
- Sărbătoarea pică pe 24 iunie, în plină vară
- Plăcintă cu brânză: 500 g brânză, 2 ouă, coci 25-30 min la 180 de grade
- Lactatele și ouăle stau în centrul mesei
- Vișinată pusă acum: 1 kg vișine, 1 l țuică, 700 g zahăr, 6 săptămâni la macerat
- Ocolește roșiile și ardeii, încă necopți la 24 iunie
Ce gătea bunica de Sânziene, bucatele de vară de pe masa de sărbătoare, rămâne o lecție caldă despre cumpătare și prospețime. Nu-ți trebuie mititei și fripturi, ci lapte bun, ouă de țară și verdeață din grădină.
Pune și tu, anul acesta, un buchet de sânziene pe masă și gătește simplu, ca odinioară. Vei vedea că tradiția are gust de vară adevărată.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.