De Sânziene, bătrânii făceau prin casă mici gesturi „pentru noroc„. Iată care erau cele mai cunoscute!

Era o zi în care toată gospodăria mirosea a flori galbene de câmp, iar bunicile se trezeau cu noaptea în cap. Pe 24 iunie, casa se umplea de buchete și de o veselie ușoară, aproape copilărească. Gesturile de noroc de Sânziene pe care bătrânii le făceau prin casă nu erau leacuri, ci datini transmise din an în an, ca o legătură caldă cu cei dinaintea lor.

Dacă te-ai uitat vreodată la o gospodină cum împletește o cunună în zori, ai înțeles imediat că acolo e mai mult bucurie decât „descântec”. Hai să le luăm pe rând, așa cum se făceau „pe vremuri”.

Ce sunt gesturile de noroc de Sânziene și de ce le făceau bătrânii

Sânzienele picau fix la miezul verii, aproape de cea mai lungă zi din an. De aici și legătura cu soarele, cu lumina și cu florile galbene care îi dau numele sărbătorii.

Bătrânii vedeau ziua de 24 iunie ca pe un prag între anotimpuri, clipa cea mai potrivită din an pentru un gând bun. Se credea că florile și roua acelei dimineți capătă o putere aparte, doar atunci, nu și în restul lunii.

Erau obiceiuri, nu rețete. Gesturi simple, repetate identic din bătrâni, pe care fiecare le făcea cu nădejde și voie bună, nu pentru vreun efect anume. Etnograful Ion Ghinoiu așază Sânzienele printre marile sărbători de vară legate de soare, alături de focurile aprinse pe dealuri.

Trecutul prin cunună, cel mai cunoscut gest de noroc

Cel mai răspândit obicei era trecerea prin cunună de sânziene. Omul se trecea de trei ori prin cercul de flori, ca să lase în urmă necazul și să pășească curat în noul anotimp.

Cununa se împletea dimineața, din florile galbene culese pe nemâncate. Treceau pe rând prin ea, de la cel mai bătrân la cel mai tânăr din casă, fiecare cu gândul lui.

La unele gospodării, cununa se ținea chiar în prag, ca pragul casei să fie „trecut cu noroc” de toți cei ce intrau și ieșeau peste an. Era un gest scurt, dar făcut cu seriozitate și zâmbet în același timp.

Tăvălitul prin rouă, obiceiul de dimineață

Înainte de răsărit, fetele și gospodinele ieșeau în grădină și treceau prin iarba udă. Tăvălitul prin rouă de Sânziene se făcea „pentru sănătate și frumusețe” peste an, dar mereu ca datină, nu ca leac.

Roua acelei dimineți era socotită deosebită față de cea a oricărei alte zile. Unii își spălau fața și mâinile cu ea, alții doar își umezeau tălpile prin iarbă.

Important era să prinzi momentul. Gestul se făcea în tăcere și în grabă, până nu se ridica soarele și nu se usca roua.

Cununile aruncate pe casă și florile puse la poartă

Un alt gest cunoscut era aruncatul cununii pe acoperiș. Fiecare o zvârlea spre coama casei și, dacă rămânea agățată sus, se spunea că aduce spor gospodăriei.

La poartă, la stâlpi și la ferestre se prindeau buchete galbene, „să nu intre răul” în curte. Cununile se păstrau apoi tot anul, agățate la streașină sau aruncate în pod, până la următoarele Sânziene.

Atinsul florilor și sânzienele de sub pernă

Mulți duceau buchetele la biserică, la slujbă, apoi le aduceau înapoi în casă. Florile astfel binecuvântate erau atinse cu mâna, ca parte din aceleași obiceiuri de bun augur.

Seară, câteva fire se așezau sub pernă sau la icoană, ca ziua să se încheie cu un gând de noroc. Restul florilor se uscau și se țineau peste an, ca amintire a sărbătorii.

Reține pe scurt datinile de Sânziene

Dacă vrei să ții minte esențialul, iată cum arătau aceste tradiții vechi:

  • Toate se făceau pe 24 iunie, dimineața, cu flori galbene culese în zori.
  • Cele mai cunoscute: trecutul prin cunună, tăvălitul prin rouă, cununile pe casă, florile la poartă și sub pernă.
  • Erau gesturi de tradiție și nădejde, nu remedii.
  • Se făceau pe rând, de la bătrâni la tineri, în liniște și bucurie.

Frumusețea acestor datini nu stă în vreo putere ascunsă, ci în felul în care apropiau oamenii și marcau trecerea verii. Gesturile de noroc de Sânziene pe care bătrânii le făceau prin casă rămân, chiar și azi, o punte caldă spre satul de odinioară.

Poate că nu mai împletim cununi în fiecare an, dar un buchet galben pus la ușă tot ne aduce aminte de bunici. Tu mai faci vreunul dintre aceste gesturi de Sânziene?