Cum a apărat Sfântul Spiridon insula Corfu de molimă și foamete. Iată minunile pe care le mărturisesc credincioșii!

De sute de ani, locuitorii unei insule grecești povestesc cum un sfânt blând, fost cioban, le-a salvat viața de mai multe ori. Aceasta este, pe scurt, povestea despre cum a apărat Sfântul Spiridon insula Corfu de molimă și foamete, una dintre cele mai iubite mărturii ale Ortodoxiei.

Nu vorbim despre legende vagi, ci despre minuni pomenite an de an, prin procesiuni rânduite de Biserică. Hai să le luăm pe rând, cu evlavie și cu drag, așa cum se cuvine.

Cine a fost Sfântul Spiridon și de ce îl cinstesc credincioșii

Înainte de a ajunge ierarh, Sfântul Spiridon a fost un simplu păstor de oi în Cipru, un om sărac, smerit și bun la suflet. S-a născut în jurul anului 270 și a devenit episcop al cetății Trimitunda, rămânând în istorie ca apărător al dreptei credințe la Sinodul de la Niceea, din anul 325.

Potrivit Vieților Sfinților, acolo a arătat lucrarea Sfintei Treimi printr-o minune cu o cărămidă, din care au țâșnit deodată foc și apă. A trecut la Domnul în jurul anului 348, iar trupul său a rămas neputrezit până astăzi.

Moaștele lui au ajuns pe insula Corfu în anul 1456, după căderea Constantinopolului. De atunci se odihnesc în biserica din centrul vechi al orașului, iar pelerinii observă o particularitate tulburătoare: papucii de pe moaște se uzează și sunt schimbați mereu, semn că sfântul ar umbla să-i ajute pe oameni.

Cum a oprit Sfântul Spiridon ciuma care secera insula

Credincioșii din Corfu mărturisesc că izbăvirea de molimă a venit prin rugăciune și prin purtarea raclei în procesiune. De fiecare dată când boala se retrăgea, oamenii rânduiau o litanie de mulțumire, păstrată până în zilele noastre.

Astfel se fac, an de an, patru procesiuni mari cu racla moaștelor. Cea din Duminica Floriilor amintește de salvarea insulei de o epidemie de ciumă, din anul 1630. O alta pomenește respingerea unui asediu, când, așa cum se povestește pe insulă, o furtună neașteptată i-a alungat pe atacatori.

Locuitorii cred cu tărie că, atunci când au purtat racla pe ulițe cu lacrimi în ochi, molima s-a oprit. Iar recunoștința lor s-a transformat în datină.

Minunea izbăvirii de foamete prin mijlocirea sfântului

Au fost și vremuri când oamenii nu mureau de boală, ci de foame. Tradiția insulei spune că, în asemenea zile grele, niște corăbii încărcate cu grâu au sosit pe neașteptate în port, tocmai când lumea se ruga plângând la racla sfântului.

De aceea Sfântul Spiridon este socotit grabnic ajutător în sărăcie și lipsuri. Pentru gospodarul strâmtorat de datorii sau de o casă pierdută, el rămâne ocrotitorul care nu întârzie.

Pentru ce nevoi i se roagă credincioșii și cum se citește acatistul

Sfântul Spiridon, pomenit pe 12 decembrie, este cinstit mai ales ca ocrotitor al celor bolnavi și al celor aflați la mare strâmtoare. I se cere ajutor pentru sănătate, pentru izbăvirea de boli grele, pentru sprijin în datorii, pentru păstrarea casei și pentru întărirea credinței.

Lui i se citește Acatistul Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei, tipărit în cărțile de rugăciuni. Iată cum îl poți citi acasă, simplu și cu evlavie:

  1. Aprinde candela sau o lumânare în fața icoanei sfântului.
  2. Spune întâi rugăciunile începătoare, dimineața.
  3. Citește acatistul rar, cu luare-aminte, apoi rugăciunea către sfânt.

Pentru o nevoie stăruitoare, mulți citesc acatistul 40 de zile la rând. Important nu este numărul, ci inima curată, însoțită de spovedanie, de împărtășanie și de fapte bune.

Ține minte cele mai importante despre Sfântul Spiridon

Iată, pe scurt, lucrurile esențiale de reținut despre viața și ajutorul sfântului:

  • Ocrotitorul insulei Corfu, cinstit pentru izbăvirea de ciumă și de foamete.
  • Patru procesiuni anuale cu racla amintesc minunile lui.
  • I se roagă pentru sănătate, datorii, casă și întărirea credinței.
  • Acatistul se citește dimineața, cu candela aprinsă, eventual 40 de zile.
  • Pomenit pe 12 decembrie, ajută oriunde, nu doar la Corfu.

Povestea despre cum a apărat Sfântul Spiridon insula Corfu de molimă și foamete nu este doar o filă de istorie, ci o chemare la încredere. Sfântul cel blând, fost cioban sărac, arată că ajutorul lui Dumnezeu vine acolo unde inima se roagă cu lacrimi.

Nu trebuie să ajungi tocmai în Grecia ca să-i simți mijlocirea. O icoană, o candelă aprinsă și o rugăciune sinceră sunt de ajuns, fiindcă sfinții ne ascultă oriunde, când îi chemăm cu credință.