Muncesti cot la cot cu el. Mergi in pauza de masa cu el. Comentezi deciziile conducerii cu el.

Dintr-o data, iti trimite un email prin care iti multumeste pentru frumoasa colaborare, pentru tot ce-ati impartasit in tot acest timp de cand lucrati cot la cot.

Te intristezi, te intrebi cum o sa fie zilele tale la serviciu in lipsa colegului si din coltul ochiului iti curge o lacrima.

Sa ma bucur? Ma-ntreb…

Da, sigur, felicitari celor care au curaj sa mearga mai departe si sa nu ramana blocati intr-un job, intr-o functie si intr-o echipa.

Felicitari celor care au curaj sa o ia de la capat.

Felicitari celor care traiesc ACUM!

Avem o companie, ce facem cu ea?

Pai sa o ridicam, zic. Pe culmi inalte. Cum? Nu stim. Dar am invatat ca intentia conteaza.

Se ia una companie, se picteaza o organigrama, se iau oamenii prezenti si se scutura bine, nu toti trebuie sa ramana in sita, se aduc altii pe criterii bine conturate …ca doar avem metode.

Se mai ajusteaza organigrama, se mai scutura o data sita si iaca gata compania.

Pe urma, stabilim o strategie. Sau nu. Dar mergem inainte ca ceva, ceva tot iese.

Si muncim.

Ce mai vrei si tu…

…ai peste 38 ani? Ce mai cauti job? Lasa-i pe cei tineri. Da, da, nu exagerez cu nimic. Un manager al unei importante companii vrea sa angajeze oameni pana in 38 ani. Peste, nu mai corespunzi, nu te mai poti supune asa usor, nu mai poti fi yes-man, ai mai multe intrebari de ridicat, cauti sa vezi mai mult decat exista, deci…esti in plus. Cei mai tineri, ca si cum la 38 ani esti in varsta, accepta si salarii mai mici, nu cauta sa aiba explicatii la toate, nu se intreaba daca e bine ce spune sefu’, pot sta si pana noaptea tarziu…ca deh, au putinta…ca sa nu spun potenta.

Ma revolta nedreptatea, desi nu ar trebui, sunt sigura ca si eu am nedreptatit pe cineva in viata mea dar piata muncii este lasata la indemana celor care nu stiu ce sa faca cu ea. Auzi, sa inchei contract de colaborare in companie cu un extern, care sa faca ceea ce alte companii au facut cu forte interne inca de acum…6-7 ani si sa crezi ca ai prins afacerea secolului. Este incredibil…suntem in 2013. Deja la jumatatea anului. Avem o companie. Ce facem cu ea? Avem oameni. Ce facem cu ei? Avem potential. Ce facem cu el?