Stai puțin și gândește-te la un animal fără oase, cu sânge albastru și trei inimi, care poate deșuruba un borcan mai repede decât tine. Pare scenariu de film, dar e cât se poate de real.
Caracatițele rezolvă labirinturi, deschid borcane și recunosc oameni anume. Sunt geniile mărilor, iar tot ce afli mai jos te va face să le privești cu alți ochi.
De ce sunt caracatițele considerate geniile mărilor
Puține creaturi fără coloană vertebrală pot învăța din experiență. Caracatița o face cu ușurință.
O caracatiță are aproximativ 500 de milioane de neuroni, cam cât un câine. Neuronii sunt celulele care transmit informația în corp, iar caracatițele le folosesc ca să rezolve probleme, să memoreze soluții și chiar să învețe privindu-și semenii.
Surpriza vine din locul unde stau acești neuroni. Două treimi se află în brațe, nu în creierul central. Practic, fiecare braț pipăie, gustă și ia decizii aproape pe cont propriu. Adaugă la asta trei inimi și sânge albastru, și ai o ființă la fel de stranie pe cât e de deșteaptă.
Cum rezolvă caracatițele labirinturi și deschid borcane
În laborator, o caracatiță găsește ieșirea dintr-un labirint simplu și deșurubează capacul unui borcan în mai puțin de un minut. Apoi repetă corect a doua oară, semn că ține minte traseul.
La Acvariul din Seattle au fost filmate caracatițe care deschid cutii cu mai multe încuietori, una după alta. Manipulează capacul cu brațele și cu ventuzele până prind mecanismul de înșurubare.
Unele merg și mai departe. Caracatița cu nucă de cocos adună jumătăți de coajă și le cară cu ea ca adăpost portabil, unul dintre rarele cazuri de folosire a uneltelor la nevertebrate. Memoria de scurtă și de lungă durată o ajută să nu repete aceeași greșeală.
Chiar recunoaște o caracatiță oameni anume
Da, recunoaște. Și nu după miros, ci după chip.
Într-un experiment citat de National Geographic, o caracatiță a fost vizitată de doi îngrijitori îmbrăcați identic. Pe cel care o hrănea îl apropia, iar pe cel care o deranja cu un băț îl stropea cu jet de apă, de fiecare dată. Distingea persoanele, nu hainele.
Caracatițele au și firi diferite, unele timide, altele curioase sau de-a dreptul obraznice. Își fac simpatii și antipatii, exact ca noi.
Sacrificiul mamei caracatiță care emoționează
Aici povestea devine sfâșietoare. Femela depune zeci de mii de ouă și le veghează fără pauză, luni întregi, fără să mănânce nimic.
Le oxigenează și le curăță constant, ca să le țină în viață. O femelă din adâncuri a fost văzută păzindu-și ouăle aproape 53 de luni, cea mai lungă îngrijire a puilor din tot regnul animal.
La final, când puii ies din ouă, mama moare epuizată. Își dă viața pentru o generație pe care nu o va vedea niciodată crescând.
Ce să reții despre inteligența caracatițelor
Iată pe scurt cele mai importante lucruri despre inteligența caracatițelor:
- Aproximativ 500 de milioane de neuroni, două treimi în brațe
- Rezolvă labirinturi și deschid borcane din memorie și prin încercări
- Recunosc oameni anume după chip și după purtare
- Mama își păzește ouăle fără să mănânce, până moare
Marea ascunde minți cu adevărat uimitoare, iar caracatița stă în fruntea lor. E o creatură care învață, ține minte și simte într-un fel pe care abia începem să-l înțelegem.
Data viitoare când vezi una, amintește-ți. Caracatițele rezolvă labirinturi, deschid borcane și recunosc oameni anume. Sunt geniile mărilor, iar inima lor de mamă bate la fel de puternic ca mintea lor sclipitoare.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.