În fiecare an, pe 1 Martie, scoatem firul roșu cu alb și îl prindem în piept fără să ne gândim prea mult la cât de veche este, de fapt, această tradiție. Mărțișorul, obicei de 1 Martie, este o tradiție recunoscută de UNESCO, împărtășită în mai multe țări din regiune, nu doar la noi. Și are o vechime care îi uimește pe cei mai mulți oameni.
Pregătește-te pentru o surpriză. Acest mic talisman are rădăcini de mii de ani și o poveste mult mai bogată decât bănuiai.
Ce este Mărțișorul și de ce îl poartă românii pe 1 Martie
Mărțișorul este un șnur împletit din două fire, unul roșu și unul alb, oferit pe 1 Martie ca semn al sosirii primăverii și al norocului. Inițial nu avea floricele sau broșe, ci o monedă legată de șnur, iar forma decorativă de azi s-a impus abia în secolul XX.
Cele două culori nu sunt alese la întâmplare. Roșul înseamnă viață, vitalitate și foc, iar albul puritate, înțelepciune și zăpada care se topește. Răsucite împreună, firele întruchipează unirea contrariilor, iarna cu primăvara, frigul cu căldura, moartea cu renașterea naturii.
În trecut, mărțișorul se purta legat la încheietură sau prins în piept, atât de fete, cât și de băieți și copii. În multe sate nu era un cadou romantic, ci un talisman de protecție împotriva bolilor și a soarelui prea puternic.
De ce mărțișorul este o tradiție recunoscută de UNESCO
În 2017, mărțișorul a fost înscris pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Recunoașterea a venit ca dosar comun, semn că obiceiul este viu și transmis din generație în generație în mai multe culturi vecine.
Ce înseamnă asta, concret? Că tradiția este protejată oficial la nivel internațional și sprijinită să nu se piardă. A fost premiată tocmai ca obicei împărtășit, nu ca proprietate a unei singure țări.
Patru țări care sărbătoresc același obicei sub nume diferite
Dosarul UNESCO din 2017 a fost depus împreună de patru țări, România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord. Iată dovada limpede că rădăcinile sunt comune, nu strict românești.
În Bulgaria, obiceiul se numește Martenița și este legat de legenda Babei Marta, Bunica Marta. Forme asemănătoare, cu fire roșii și albe, apar și în nordul Greciei și în Albania. Practic, vorbim despre o moștenire balcanică pe care mai multe popoare o țin vie în același timp.
Cât de vechi este, de fapt, mărțișorul
Cercetătorii cred că obiceiul are rădăcini de aproximativ 8.000 de ani. În spațiul carpato-danubian s-au găsit amulete asemănătoare, pietricele vopsite în alb și roșu, purtate la gât încă din epoca pietrei.
Istoricii leagă tradiția de sărbătorile romane Matronalia și de Anul Nou agricol roman, care cădea chiar la 1 martie, luna lui Marte. O variantă veche cere ca mărțișorul să fie purtat până înflorește primul pom, apoi legat de o creangă pentru noroc și sănătate.
Reține esențialul despre mărțișor
Înainte de a încheia, iată câteva idei cheie de păstrat despre acest obicei de 1 Martie:
- Se poartă pe 1 Martie, ca simbol al primăverii și al norocului
- A intrat în patrimoniul UNESCO în anul 2017
- Este împărtășit de patru țări, România, Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord
- Are rădăcini vechi de aproape 8.000 de ani, legate de cultul primăverii
Data viitoare când oferi un fir roșu cu alb, gândește-te că ții în mână o poveste de mii de ani. Mărțișorul, obicei de 1 Martie, este o tradiție recunoscută de UNESCO, împărtășită în mai multe țări din regiune, și exact asta îl face atât de special.
Pe tine te-a luat prin surprindere vechimea lui? Știai sau te miră? Spune-ne în comentarii.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.