Imaginează-ți o maimuță care îți cere o îmbrățișare mișcându-și mâinile, exact ca un copil mic. Pare desprins dintr-un film, dar este real. Cimpanzeii pot învăța limbajul semnelor și „vorbesc” cu oamenii prin sute de gesturi, povești care ne lasă cu un nod în gât.
Nu e doar o curiozitate de laborator. În spatele fiecărui gest stă o emoție pe care o recunoaștem imediat, fiindcă seamănă uimitor cu a noastră.
Cum au învățat cimpanzeii limbajul semnelor
Cimpanzeii nu pot rosti cuvinte, însă pot vorbi cu mâinile. Laringele și aparatul lor vocal nu sunt construite pentru sunetele omenești, așa că nu pot articula cuvinte. În schimb, au mâini agile și o inteligență apropiată de a noastră, motiv pentru care gesturile au reușit acolo unde sunetele au dat greș.
Totul a pornit în anii ’60 și ’70, când câțiva cercetători au crescut pui de cimpanzeu chiar în casă, ca pe niște copii. I-au îmbrăcat, i-au hrănit cu lingurița și au vorbit cu ei prin semne, zi de zi.
Ideea era simplă. Dacă un cimpanzeu trăiește înconjurat de limbajul semnelor, îl va prinde firesc, așa cum un bebeluș învață să vorbească ascultându-și părinții.
Washoe, cimpanzeița care a uimit lumea
Washoe a fost prima maimuță care a învățat limbajul american al semnelor. Crescută de soții Allen și Beatrix Gardner, a ajuns să folosească în jur de 250 până la 350 de gesturi pentru cuvinte ca „mănânc”, „îmbrățișare” sau „prieten”.
Cel mai uimitor e că le combina singură. Văzând pentru prima dată o lebădă, ar fi semnat „apă” și „pasăre”, inventând pe loc un nume pentru un animal pe care nu îl mai întâlnise.
Mai târziu, Washoe a adoptat un pui pe nume Loulis. Fără ca oamenii să intervină, l-a învățat singură semnele ei, primul caz cunoscut în care un animal transmite altui animal un limbaj uman.
Ce „spuneau” maimuțele prin gesturi
Cele mai emoționante mesaje nu erau despre mâncare, ci despre sentimente. Cimpanzeii cereau să fie luați în brațe, își arătau frica și uneori chiar „mințeau” când greșeau, dând vina pe altcineva.
Gorila Koko, care stăpânea peste 1.000 de semne, a cerut o pisicuță drept companie. Când micuța a murit, Koko a semnat „trist” și „plâns”, un doliu pe care nu îl poți confunda cu nimic altceva.
De ce ne emoționează atât de tare
Aceste povești ne mișcă fiindcă ne arată cât de aproape sunt animalele de noi. Cimpanzeii împart cu oamenii aproape 98,7% din ADN, fiind ruda noastră vie cea mai apropiată.
O mamă cimpanzeu își poartă puiul ani la rând și își riscă viața pentru el. Își consolează micuții speriați prin atingeri blânde și păstrează legături pe viață cu frații și prietenii din familie, exact ca noi.
Reține esențialul
Iată câteva idei pe care merită să le ții minte despre limbajul semnelor la cimpanzei:
- Nu pot vorbi, fiindcă laringele nu le permite, dar comunică prin gesturi.
- Washoe a învățat între 250 și 350 de semne din limbajul american al semnelor.
- Folosesc gesturile mai ales pentru emoții: iubire, frică, alinare.
- Împart cu noi aproape 98,7% din ADN.
Există și voci care spun că maimuțele doar imită gesturi pentru o recompensă, fără să înțeleagă gramatica. Dar dincolo de dispute, rămâne un adevăr cald, faptul că aceste ființe simt frică, dor și bucurie, la fel ca noi.
Cimpanzeii pot învăța limbajul semnelor și „vorbesc” cu oamenii prin sute de gesturi, iar fiecare astfel de poveste ne amintește să tratăm animalele cu mai multă blândețe. Tu crezi că animalele simt la fel ca noi? Spune-ne în comentarii.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.