Bătrânii spun că nu e bine să dormi cu lumina aprinsă, „că nu te odihnești”. Cine a copilărit la țară a auzit vorba asta de zeci de ori, seară, când bunica stingea lampa și lăsa doar candela să pâlpâie la icoană. Era o regulă nescrisă, transmisă din gură în gură, din bunic în nepot.
Astăzi zâmbim când le auzim, dar în spatele lor se ascunde multă liniște și multă înțelepciune de odinioară. Hai să le luăm pe rând, așa cum se povesteau ele la gura sobei.
Ce spuneau bătrânii despre somnul cu lumina aprinsă
În multe sate din Moldova, Ardeal și Oltenia se credea că lumina aprinsă noaptea îți tulbură somnul și „nu lasă sufletul să se liniștească”. Lumina era pentru zi, întunericul pentru odihnă, atât de simplu vedeau lucrurile cei vârstnici.
Se mai spunea că flacăra unei lămpi lăsate aprinse „cheamă morții” sau „sperie îngerul păzitor”. De aceea, seară se stingea totul în casă. Singura lumină îngăduită rămânea candela de la icoană, socotită lumină „bună”, sfințită, care veghea casa adormită.
De ce se credea că nu te odihnești cu lumina aprinsă
Bătrânii ziceau că la lumină trupul „stă de veghe” și nu se cufundă în somnul adânc. Dimineața te trezeai obosit, ca și cum n-ai fi dormit deloc. „Întunericul e pentru somn”, repetau ei.
Și, surprinzător, aveau dreptate fără să știe de ce. Lumina aprinsă noaptea reduce producția de melatonină, hormonul somnului. Chiar și o veioză slabă întârzie adormirea, iar lumina albastră de la telefon sau televizor o suprimă cel mai puternic. Așa că partea cu „nu te odihnești” are un sâmbure real, doar că explicația era alta.
Candela făcea excepție tocmai fiindcă flacăra ei e mică și caldă, deci deranjează somnul mult mai puțin decât un bec.
Superstiții despre somn și vise auzite din bătrâni
Somnul și visele erau privite ca o lume aparte, plină de semne. Bătrânii aveau o mulțime de credințe legate de cum și unde dormi, ca să ai parte de odihnă bună și vise frumoase.
- Nu e bine să dormi cu oglinda în fața patului.
- Nu te culca cu picioarele spre ușă.
- Levănțica pusă sub pernă aduce somn ușor și vise liniștite.
Pernuța cu lavandă uscată chiar are un efect ușor de relaxare, studiat prin aromaterapie. Bunicile o știau din experiență, nu din cărți.
Dezlegarea viselor în înțelepciunea populară
Dezlegarea viselor era felul în care bătrânii „citeau” mesajele din somn. Unele vise se spunea că aduc vești bune, altele erau semn de necaz sau de grijă pentru cele ce vor veni.
Exista și un obicei frumos. Visele rele se povesteau cu glas tare dimineața, „ca să nu se împlinească”. Nu era știință, ci o credință veche, dusă din vorbă în vorbă, ca o alinare.
Ce rămâne din aceste credințe astăzi
Multe dintre aceste superstiții nu au temei științific, dar rămân o parte caldă din sufletul nostru. Ne amintesc de bunici, de casa de la țară și de serile liniștite de altădată, când lumea se grăbea mai puțin.
Ne plac vorbele „din bătrâni” tocmai pentru că ne leagă de oamenii care ne-au crescut. Le păstrăm ca pe o moștenire, nu ca pe niște adevăruri.
Reține câteva vorbe „din bătrâni” despre somn
Iată, pe scurt, câteva dintre vorbele cele mai dragi, bune de ținut minte:
- „Întunericul e pentru somn, lumina e pentru zi”, se zicea despre dormitul cu lumina stinsă.
- Levănțica sub pernă, pentru somn ușor și vise liniștite.
- Visele rele se povesteau dimineața, „ca să nu se împlinească”.
- Toate sunt credințe vechi, frumoase de păstrat ca amintire.
Iată de ce bătrânii spun că nu e bine să dormi cu lumina aprinsă, „că nu te odihnești”. Poate că vorbele lor nu erau dovezi științifice, dar purtau în ele grija și dragostea celor care ne vegheau somnul.
Voi ce ați auzit din bătrâni despre somn și vise? Spuneți-ne în comentarii, ne-ar plăcea tare mult să citim poveștile voastre.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.