Păianjenii nu sunt insecte, dar pânza lor e mai rezistentă, gram cu gram, decât oțelul.

Îți povestesc despre o creatură pe care o alungi din colțul tavanului fără să clipești, dar care ascunde niște secrete de-a dreptul uluitoare. Păianjenii nu sunt insecte, dar pânza lor e mai rezistentă, gram cu gram, decât oțelul. Sună incredibil, însă e cât se poate de adevărat.

Hai să lăsăm o clipă frica deoparte și să privim cu alți ochi micul țesător din colțul casei. Are o poveste mai frumoasă decât crezi.

Păianjenul nu este insectă, deși mulți cred asta

Începem cu o confuzie pe care o face aproape toată lumea. Păianjenul nu este insectă, ci face parte din clasa arahnidelor, alături de scorpioni și căpușe.

Diferența se vede cu ochiul liber. El are opt picioare, nu șase, iar corpul îi este împărțit în două părți, nu în trei. Nu are antene și nici aripi, iar cei mai mulți păianjeni au opt ochi.

De ce încurcăm lucrurile? Pentru că e mic, se mișcă repede și ne sperie, așa că îl punem grăbiți în aceeași oală cu muștele și gândacii. În realitate, e o rudă mai apropiată de scorpion decât de orice insectă.

Pânza lui întrece oțelul, gram cu gram

Aici începe partea care îți taie respirația. La aceeași greutate, firul de pânză suportă o tensiune comparabilă cu a oțelului de calitate, dar la o densitate de aproape șase ori mai mică.

Firul numit „de siguranță” rezistă la o forță de circa 1 până la 1,5 gigapascali și se poate întinde cu 30-40% din lungime fără să se rupă. Mai mult, absoarbe de vreo trei ori mai multă energie decât Kevlarul, materialul din vestele antiglonț.

Tocmai de aceea cercetătorii din domeniul biomimeticii studiază acest fir, sperând să-l copieze pentru medicină și inginerie. Un material atât de ușor și de puternic e o comoară.

Cum își țese păianjenul pânza, pas cu pas

Secretul stă într-o substanță lichidă din abdomen. Păianjenul o împinge prin niște organe minuscule, numite filiere, iar firul se întărește în câteva clipe la contactul cu aerul.

Un singur păianjen poate produce până la șapte tipuri de mătase, fiecare cu rost al lui. Iată la ce le folosește:

  • firul de siguranță, rezistent, pe care coboară și urcă
  • spirala lipicioasă, care prinde prada
  • învelișul moale, în care își adăpostește ouăle

El simte fiecare vibrație de pe pânză ca pe un mesaj, știind imediat dacă a căzut o frunză sau o muscă.

Instinctul matern al păianjenului, o latură duioasă

Acum vine partea care înduioșează. Multe femele își înfășoară ouăle într-un cocon de mătase pe care îl păzesc zi și noapte sau îl cară cu ele oriunde merg.

Unele își poartă apoi și puii pe spate, ca o cloșcă mică și păroasă. Iar la anumite specii, femela se lasă mâncată de propriii pui, dându-le ultima ei putere ca hrană pentru drum.

Reține câteva lucruri uimitoare despre păianjeni

Înainte să închei, iată pe scurt ce merită să ții minte despre acești mici țesători:

  • nu e insectă, ci arahnidă, cu opt picioare și două părți ale corpului
  • firul lui întrece oțelul, gram cu gram, și se întinde 30-40% fără să se rupă
  • mătasea iese lichidă și se întărește în aer în câteva clipe
  • multe femele își păzesc coconul și își poartă puii pe spate

Data viitoare când vezi o pânză în colțul tavanului, oprește-te o clipă înainte s-o dărâmi. Ai în față un mic inginer care ține sub control țânțarii și muștele din casă.

Ține minte simplu, păianjenii nu sunt insecte, dar pânza lor e mai rezistentă, gram cu gram, decât oțelul. Ție ți-e frică de păianjeni sau îi lași în pace prin casă? Spune-ne în comentarii.