Există în nordul Moldovei un șir de lăcașuri sfinte care vorbesc, prin piatra și culoarea lor, despre un om care a unit sabia cu rugăciunea. Mănăstirile lui Ștefan cel Mare stau mărturie credinței și dragostei lui de neam și de Dumnezeu, iar puterea lor de a emoționa nu s-a stins după mai bine de cinci secole.
Vorbim despre Ștefan cel Mare, voievodul care a domnit 47 de ani și care a lăsat în urmă nu doar bătălii câștigate, ci și zeci de biserici și mănăstiri. Acestea sunt astăzi cea mai luminoasă parte a moștenirii sale.
De ce a ridicat Ștefan cel Mare atâtea mănăstiri
Ștefan cel Mare a înălțat lăcașuri de cult din recunoștință față de Dumnezeu pentru biruințele dăruite. Tradiția istorică îi atribuie aproximativ 44 de ctitorii, multe ridicate ca mulțumire după o luptă importantă.
Cronicarul Grigore Ureche a consemnat acest obicei al domnitorului. Pentru Ștefan, fiecare biserică nouă era un dar făcut Moldovei și un loc de rugăciune pentru oamenii lui.
Era o domnie în care credința și lupta mergeau mână în mână. Aceste mănăstiri au devenit, în timp, și școli de cultură și artă, păstrând vie identitatea românească.
Putna, inima ctitoriilor marelui voievod
Mănăstirea Putna, din județul Suceava, este cea mai cunoscută ctitorie a domnitorului. A fost ridicată între 1466 și 1469, sfințită în 1470, și a devenit locul de veci al voievodului.
Aici, sub un baldachin de marmură, se află mormântul lui Ștefan cel Mare. Legenda spune că locul a fost ales cu ajutorul unei săgeți trase de pe deal.
Putna a rămas un simbol al unității noastre. În august 1871, Mihai Eminescu a organizat aici o mare serbare a tinerimii române, un moment important pentru conștiința națională. Astăzi, mii de credincioși vin în pelerinaj la acest loc drag inimii românilor.
Voronețul și celelalte comori de peste cinci secole
Pe lângă Putna, voievodul a ridicat zeci de alte lăcașuri sfinte. Printre cele mai vestite sunt Voroneț, Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău și biserica din Pătrăuți.
Mănăstirea Voroneț, ridicată în 1488 în doar trei luni și trei săptămâni, este cunoscută pentru celebrul „albastru de Voroneț”. Culoarea aceasta a rămas până azi un mister pentru cercetători.
Bisericile pictate din nordul Moldovei, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor și Arbore, sunt incluse din 1993 în patrimoniul UNESCO. Frescele lor au rezistat ploilor și vânturilor sute de ani, păstrându-și culorile vii.
Ce să reții despre marele voievod și ctitoriile lui
Iată câteva repere esențiale despre Ștefan cel Mare și lăcașurile pe care le-a ridicat:
- A domnit 47 de ani (1457-1504) și a fost canonizat pe 20 iunie 1992
- A ridicat aproximativ 44 de mănăstiri și biserici, multe în patrimoniul UNESCO
- Putna, sfințită în 1470, îi adăpostește mormântul
- Ziua de pomenire a Sfântului Voievod este 2 iulie
- Voronețul, ctitorie din 1488, este vestit pentru „albastrul de Voroneț”
Moștenirea lui Ștefan cel Mare ne învață că adevărata putere a unui popor stă în credință și în respectul față de înaintași. Pe 2 iulie, ziua pomenirii sale, îl putem cinsti cu recunoștință și mândrie.
Iar dacă vrei să simți cu adevărat această poveste, mergi într-un pelerinaj prin Bucovina. Mănăstirile pe care le-a ridicat stau mărturie credinței și dragostei lui de neam și de Dumnezeu, așteptând și astăzi să fie redescoperite de fiecare dintre noi.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.