Șobolanii își salvează prietenii captivi fără să primească nimic. Au empatie adevărată!

Ți s-ar fi părut imposibil să auzi că un șobolan poate fi mai bun la suflet decât unii oameni? Și totuși, cercetătorii au demonstrat un lucru tulburător. Șobolanii își ajută prietenii captivi, chiar dacă nu primesc nimic în schimb. Au empatie reală, nu doar instinct.

E o poveste care răstoarnă tot ce credeam despre aceste animale mici, considerate dăunătoare și disprețuite. Tocmai ele ne dau o lecție de bunătate.

Șobolanii își ajută semenii din pură empatie, nu pentru recompensă

Surpriza vine din comportamentul spontan al acestor rozătoare. Un șobolan liber alege să-și elibereze tovarășul închis fără să capete vreo răsplată, doar pentru a-i alina suferința.

Asta înseamnă empatie la animale, capacitatea de a simți durerea celuilalt și de a acționa pentru a o opri. Oamenii de știință au fost uimiți, fiindcă mult timp s-a crezut că o asemenea grijă dezinteresată ține exclusiv de om. Realitatea e mult mai caldă de atât.

Experimentul care a uimit lumea științifică

Imaginează-ți scena. Un șobolan liber se plimbă într-o cușcă, iar lângă el, prins într-un tub îngust și transparent, un congener se zbate fără să poată ieși singur.

Studiul, condus de Inbal Ben-Ami Bartal și Peggy Mason și publicat în revista Science în 2011, a arătat ceva înduioșător. În jur de 23 din 30 de femele au învățat să deschidă ușița și să-și salveze tovarășul, deși nimeni nu le dădea nimic.

Și mai impresionant, reacția venea mai repede atunci când cel captiv părea agitat și speriat.

De ce aleg șobolanii prietenul în locul recompensei

Aici devine totul fascinant. Pus să aleagă între un tub plin cu bobițe de ciocolată și unul cu prietenul captiv, șobolanul deschidea adesea mai întâi ușa tovarășului.

Apoi, în loc să înfulece toată ciocolata, o împărțea cu cel eliberat. Animalele nu deschideau tuburile goale și nici pe cele cu un șobolan de pluș, semn că reacționau la suferința reală. Un studiu din 2014, în Japonia, a confirmat că cei care trecuseră ei înșiși printr-o experiență neplăcută își ajutau semenii mai repede.

Empatia, mai răspândită în lumea animală decât credeam

Bunătatea nu e doar a oamenilor. Elefanții își veghează morții, delfinii își țin semenii răniți la suprafață, iar cimpanzeii se consolează între ei după o ceartă.

Descoperirile pe rozătoare arată că rădăcinile empatiei sunt foarte vechi pe scara evoluției. Înseamnă că dorința de a-i ajuta pe ceilalți e înrădăcinată adânc în creierul mamiferelor, nu o invenție târzie a minții umane.

Reține esențialul despre empatia șobolanilor

Iată pe scurt cele mai importante observații despre empatia șobolanilor:

  • Își eliberează tovarășii captivi fără nicio recompensă
  • Aleg deseori prietenul înaintea ciocolatei preferate
  • 23 din 30 de femele au învățat să salveze, în studiul din 2011
  • Empatia apare la multe specii, de la elefanți la delfini

Poate că data viitoare când auzi cuvântul „șobolan” o să zâmbești altfel. Pentru că șobolanii își ajută prietenii captivi chiar dacă nu primesc nimic în schimb, iar empatia lor ne arată cât de mult ne leagă pe toți, oameni și animale.

Tu te-ai fi gândit vreodată că tocmai un șobolan poate avea o inimă atât de mare?