Laleaua umple grădinile și parcurile primăvara cu toate culorile.

Abia s-a încălzit pământul, și deja apar primele pete de culoare în straturi. Laleaua umple grădinile și parcurile primăvara cu toate culorile, de la roșu aprins până la galben, alb și mov. E una dintre primele flori care ne anunță că a venit din nou vremea bună.

Dar laleaua nu e doar frumoasă la privit. În spatele ei stau povești vechi, credințe din popor și câteva trucuri de gospodărie care îți umplu grădina an de an. Hai să le luăm pe rând.

De ce laleaua aduce atâta culoare în grădini la început de primăvară

Laleaua înflorește devreme, în martie sau aprilie, fiindcă bulbul ei are nevoie de o iarnă rece ca să pornească. Frigul din pământ, numit vernalizare, trezește floarea, iar clima de la noi îi prinde tocmai bine.

Puțină lume știe că floarea asta nu vine din Olanda, cum se crede. Laleaua e originară din munții Asiei Centrale, din zona Turciei și a Iranului. Otomanii o cultivau cu drag, iar numele vine de la cuvântul turcesc pentru turban, după forma florii.

A ajuns în Europa pe la mijlocul anilor 1500. În Olanda a stârnit o adevărată nebunie între 1634 și 1637, când un singur bulb rar putea costa cât o casă întreagă.

Ce se spune din bătrâni despre lalea

Din bătrâni se spune că laleaua adusă în casă primăvara aduce bucurie și gânduri bune în familie. Cea roșie era legată de dragoste, iar un buchet de lalele roșii dăruit cuiva însemna iubire curată.

Lalelele galbene, se zicea, aduceau veste bună și voie bună în gospodărie, ca un strop de soare adus în casă. Femeile împodobeau cu ele pragul și masa la sărbătorile de primăvară.

Sunt vorbe vechi, păstrate din popor, nu leacuri. Dar arată cât de drag le era oamenilor floarea asta. Se mai spune că băbuțele ghiceau vremea după cum se deschideau petalele, fiindcă laleaua chiar se deschide la soare și se închide seară sau pe frig.

Cum îngrijești lalelele ca să-ți umple grădina an de an

Lalelele se plantează toamnă, prin octombrie, înainte să înghețe pământul. Pune bulbul la o adâncime cam de trei ori cât înălțimea lui, adică 10-15 cm, la 8-10 cm distanță unul de altul, în pământ afânat și la soare.

Atenție la un lucru simplu, dar greșit des: vârful ascuțit al bulbului stă în sus. Pus invers, floarea se chinuie sau nu mai răsare deloc. Și nu uda prea mult, fiindcă bulbul putrezește ușor în pământ îmbibat cu apă.

Greșeala clasică a începătorului vine după înflorire. Mulți taie frunzele cât sunt încă verzi. Lasă-le să se îngălbenească singure, fiindcă tocmai prin ele bulbul strânge hrană pentru anul viitor.

Dacă vrei să scoți bulbii peste vară, fă-o după ce frunzele s-au uscat. Ține-i la loc uscat și răcoros, apoi îi pui din nou în pământ toamnă. Un sfat în plus: bulbii de lalea sunt toxici dacă sunt mâncați, așa că ține-i departe de copii și de animalele din curte.

Ține minte despre lalea

Câteva lucruri scurte de reținut despre lalea, dacă vrei să-ți înflorească an de an:

  • Se plantează toamnă, prin octombrie, la 10-15 cm adâncime
  • Vârful ascuțit al bulbului stă mereu în sus
  • Înflorește prima, în martie-aprilie, după o iarnă rece
  • Frunzele se lasă să se usuce singure, nu se taie verzi
  • Din bătrâni: roșul pentru dragoste, galbenul pentru bucurie, albul pentru pace

Așa, cu puțină grijă din toamnă, laleaua umple grădinile și parcurile primăvara cu toate culorile, an de an, fără bătaie de cap. E floarea care leagă munca din grădină de amintirile de la bunici, din satul copilăriei.

Tu ce culoare de lalea aveai în grădină? Așa se spunea și la voi în sat despre floarea asta? Povestește-ne, ne-ar plăcea să aflăm.