Ai văzut vreodată un șir de furnici urcând grăbite pe tulpina unui trandafir și te-ai întrebat ce caută acolo? Răspunsul e mai uimitor decât crezi. Furnicile au „ferme” adevărate, cresc afide pentru dulceața lor și le „mulg” ca pe niște văcuțe, exact ca un gospodar care își îngrijește cireada.
E o poveste veche de milioane de ani, scrisă pe frunzele din grădina ta. Două vietăți mărunte, legate printr-o înțelegere care seamănă izbitor cu agricultura noastră.
Furnicile, micii fermieri pe care nu i-ai bănuit niciodată
Sub fiecare colonie de afide se ascunde o gospodărie în miniatură. Furnicile cresc afide pentru un suc dulce numit miere de mană, un lichid bogat în zaharuri pe care afidele îl elimină din excesul de sevă supt din plantă.
Afidele înfig un trompă subțire în floemul plantei și beau sevă încontinuu. Surplusul de zahar, pe care nu îl pot digera, iese sub forma unei picături lipicioase. Pentru furnici, asta înseamnă hrană pură.
Așa se naște o relație de folos pentru amândouă părțile. Furnicile primesc dulceață, iar afidele primesc pază. Specii precum Lasius niger, furnica neagră de grădină pe care o vezi peste tot la noi, sunt maestre la acest meșteșug.
Cum mulg furnicile afidele, pas cu pas
Mulgerea e un gest blând și precis. Furnica atinge ușor spatele afidei cu antenele, iar afida răspunde lăsând o picătură de miere de mană pe care furnica o soarbe pe loc.
Mângâierea cu antenele e un fel de semnal, întocmai ca atingerea mâinii la muls. Afida „înțelege” și își dă picătura zaharată.
O singură colonie poate îngriji sute de afide pe o singură plantă, mulgându-le de zeci de ori pe zi. Surplusul dulce nu se pierde, furnicile îl cară înapoi la mușuroi, în gușa lor specială, pentru hrana întregii familii.
Cum își apără furnicile cireada de afide
Un fermier bun își păzește animalele, iar furnicile nu fac excepție. Ele alungă sau ucid buburuzele, larvele de syrphide și viespile parazitoide care vor să mănânce afidele, principalii dușmani ai turmei.
Grija merge mult mai departe. Când hrana se împuținează, furnicile mută afidele pe lăstari mai fragezi. Peste noapte sau pe frig, le duc în mușuroi, la adăpost.
Există chiar dovezi că unele furnici rup aripile afidelor înaripate, ca să nu zboare departe de „fermă”. Altele păstrează ouăle de afide în mușuroi peste iarnă și le scot primăvara pe plante, fix ca un crescător care iese cu vitele la pășune.
Ce ne învață această curiozitate despre vietățile mărunte
Privind mai atent, vezi o lume uluitor de organizată. Comportamentul furnicilor arată o formă de instinct de îngrijire și planificare comparabilă cu creșterea animalelor de către om, deși totul pornește din instinct, nu din gândire.
Grija constantă față de afide seamănă cu munca unui gospodar, de la pază până la mutarea „turmei”. E o lecție tăcută despre cât de complexă poate fi viața chiar și la cele mai mici insecte.
Dar pentru tine, grădinarul, poveasta are și o față practică. Afidele slăbesc planta, iar mierea de mană favorizează apariția ciupercii negre numite fumagină, care acoperă frunzele. De aceea, un șir de furnici pe tulpină e adesea primul semn de infestare.
Reține pe scurt despre furnici și afidele lor
Iată, pe scurt, ce trebuie să știi despre relația dintre aceste două vietăți mărunte:
- Cresc afide pentru mierea de mană, un lichid dulce și bogat în zahar
- Le „mulg” atingându-le ușor spatele cu antenele
- Le apără de buburuze, viespi și alți prădători
- Le mută pe lăstari fragezi și le adăpostesc peste noapte
- Un șir de furnici pe tulpină îți semnalează o infestare cu afide
Următoarea oară când vezi furnici pe trandafiri, oprește-te o clipă și uită-te la dosul frunzelor. Vei descoperi acolo o mică fermă în plină activitate, cu paznici, cu turmă și cu o rutină pusă la punct.
Faptul că furnicile au „ferme” adevărate, cresc afide pentru dulceața lor și le mulg ca pe niște văcuțe, ne arată că minunile nu se ascund mereu departe. Uneori, stau chiar pe o frunză din grădina ta.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.