Stai pe prispă într-o seară caldă de iulie și auzi trilurile acelea care urcă din iarbă. Greierele „cântă” frecându-și aripile, iar tempoul cântecului crește cu căldura. Pare un detaliu mărunt, dar în spatele lui se ascunde o mică minune de inginerie a naturii.
Și, mai surprinzător, micul muzicant îți poate spune cam câte grade sunt afară. Hai să vedem cum.
Cum „cântă” greierele, de fapt, frecându-și aripile
Greierele nu scoate niciun sunet cu gura. El își freacă o aripă de cealaltă, fenomen numit stridulație, adică producerea sunetului prin frecarea a două părți tari ale corpului.
O aripă are o nervură îngroșată cu între 50 și aproape 300 de dințișori, ca un pieptene mic. Cealaltă are o margine dură, un fel de arcuș, care trece rapid peste acești dinți. Exact ca atunci când treci unghia peste dinții unui pieptene.
Cântă doar masculii, ca să cheme femelele și să își apere teritoriul. Femelele nu au structura asta pe aripi. Sunetul, între 2 și 8 kHz la speciile noastre, pare puternic fiindcă o porțiune transparentă a aripii vibrează ca o tobiță și îl amplifică.
De ce tempoul cântecului crește odată cu căldura
Cu cât e mai cald, cu atât trilurile vin mai des. Motivul e simplu, greierele este o vietate cu sânge rece, iar mușchii care îi mișcă aripile lucrează mai repede pe căldură.
La fel ca un motor care merge mai bine după ce s-a încălzit, insecta devine mai „rapidă” când temperatura urcă. Într-o seară răcoroasă auzi triluri rare, aproape leneșe. Pe caniculă, cântecul se transformă într-un șuvoi neîntrerupt.
Sub aproximativ 13 grade Celsius greierii încetinesc mult, iar sub 5 grade majoritatea amuțesc complet.
Greierele, micul termometru viu din grădina ta
Da, poți afla aproximativ temperatura ascultând greierele. Fenomenul este cunoscut ca legea lui Dolbear, formulată de fizicianul american Amos Dolbear încă din 1897.
Iată cum procedezi, pas cu pas:
- Numără trilurile timp de 14 secunde.
- Adună 40 la numărul obținut.
- Rezultatul îți dă aproximativ temperatura în grade Fahrenheit.
Apoi transformi în grade Celsius. Metoda merge cel mai bine vara, în serile calde și liniștite, când greierele cântă constant.
Ce ne învață această curiozitate despre vietățile mici
Insectele simt fiecare schimbare a mediului mult mai puternic decât bănuim. Corpul lor reacționează la temperatură, la umiditate, la lumină, iar cântecul greierelui este dovada vie a acestei legături.
La noi, cel mai cunoscut este greierul de câmp, o insectă neagră-lucioasă de 2 până la 2,6 cm, care își sapă galerii în pământ. Este în mare parte inofensiv și chiar folositor, fiindcă mănâncă resturi vegetale.
Dacă vrei să auzi mai multe astfel de concerte, lasă prin grădină o fâșie cu iarbă înaltă și pământ netulburat. Acolo micii muzicanți găsesc adăpost și umezeală.
Reține pe scurt despre cântecul greierelui
Câteva idei esențiale de păstrat în minte:
- Greierele „cântă” frecându-și aripile, nu cu gura, prin stridulație.
- Cântă doar masculii.
- Sub 13 grade încetinesc, sub 5 grade tac.
- Numeri trilurile în 14 secunde, aduni 40, afli temperatura în Fahrenheit.
Așa, un sunet pe care îl auzi de o viață capătă dintr-odată alt înțeles. Greierele „cântă” frecându-și aripile, iar tempoul cântecului crește cu căldura, transformându-se în tovarășul cald al serilor de vară de la țară.
Pentru mine, trilul lui rămâne legat de copilărie, de nopțile petrecute afară, sub cerul plin de stele. Vouă vă place cântecul greierilor în serile de vară? Spuneți-ne în comentarii!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.