Pete albe pe frunzele de vinete: de ce apar? Tratamente și combatere

Răsadurile de vinete sunt sensibile la infecții fungice și virale – piciorușul negru, fitosporoză, virusul mozaic, pătarea neagră cauzată de bacterii. La fel de des, grădinarii observă pete albe pe frunzele tinere, cauzate fie de factori biologici, fie de factori fizici. Pentru fiecare cauză, metoda de rezolvare a problemei diferă, așa că este important să știi de ce se albesc frunzele vinetelor.

Cauzele apariției petelor albe pe frunze

Zonele ușor translucide sau deschise la culoare de pe frunzele plantelor sunt rezultatul hrănirii cu seva acestora de către dăunători care sug, vizibili mai ales pe partea inferioară a frunzei cu ajutorul unei lupe. Vinetele sunt atacate de păianjenul roșu, musculița albă, afidele și tripsii. Pentru combaterea acestor dăunători se folosesc:

• produse cu spectru larg ce conțin melation și cipermetrin – Kemifos, Alatar, Karbofos, Inta-Vir;
• cu imidacloprid – Confidor, Tanrek;
• tratamente cu acțiune rapidă – Actellic, Aktara.

Rețeta standard pentru soluția insecticidă la vinete este următoarea: 2 mg de produs (consultați doza exactă în instrucțiunile produsului ales) dizolvați în 5 l de apă și udați răsadurile de vinete în fiecare dimineață timp de o lună.

Petele albe pe frunzele de vinete apar frecvent și din cauza agenților patogeni microscopici, care pot fi identificați după aspectul zonelor afectate:

• putregaiul uscat, sau fomoză – pete deschise la culoare cu puncte închise. Simptomele seamănă cu piciorușul negru la varză, dar se deosebesc prin nuanța galben-gri a leziunilor. Este o boală periculoasă transmisă prin sol și semințe, nu poate fi tratată și pune în pericol alte plante;
• pătarea albă, sau septorioza – pete deschise cu margine gălbuie, care se extind treptat pe toată frunza. Ciuperca se transmite prin solul contaminat;
• mana făinoasă – un strat albicios pe frunze, care în timp se îngroașă și se extinde pe tulpină.

Dezvoltarea agenților patogeni este favorizată de umiditatea ridicată a solului în zilele călduroase (peste +22°C) și de fluctuațiile de temperatură ale aerului sau solului. Un exemplu este răcirea rădăcinilor după udarea răsadurilor cu apă prea rece.

Alte cauze ale apariției petelor albe includ:

• deficiența de potasiu. Se manifestă prin pete albe cu margini maronii pe frunzele vinetelor;
• excesul de îngrășăminte azotate, care duce și la decolorarea frunzelor – cloroză;
• excesul de radiații UV de la lămpi sau razele solare, care cauzează arsuri – marginile frunzelor se albesc, apoi se usucă, se închid la culoare și se răsucesc.

Combaterea petelor albe pe răsadurile de vinete

Măsurile de combatere a bolilor fungice includ următoarele acțiuni:

Răsadurile infectate cu fomoză se elimină, iar cele sănătoase se stropesc cu îngrășăminte fosforo-potasiu, care se adaugă și în sol după săpare. În următorii 4 ani nu se plantează vinete sau alte culturi sensibile în locurile contaminate.

În caz de septorioză se aplică aceleași măsuri ca la fomoză. Se tratează straturile și plantele din apropiere cu fungicide: Previkur, Ordan, Ridomil Gold MZ, Hom, Oxyhom sau sulfat de cupru.

Stratul alb de pe frunzele vinetelor provocat de mana făinoasă se elimină prin pulverizare cu soluție de sodă calcinată 0,5% (5 linguri la 10 l de apă) sau cu Fundazol (10 lingurițe la o găleată de apă). Tratamentul se repetă săptămânal, de 4–5 ori.

Stropirile cu soluții fungicide împotriva altor boli infecțioase se efectuează și cu următoarele produse (între paranteze sunt variantele alternative):

• Acrobat MZ (Quadris, Aliette, Fregat);
• Skor (Topsin, Prestige, Delan, Strobi);
• Profit Gold (Tattu, Junker, Dithane M-45).

Vinetele cu pete albe pe frunze cauzate de lipsa de potasiu se tratează prin aplicarea unui îngrășământ cu azotat de potasiu (2 linguri la o găleată de apă).

Pentru a elimina excesul de minerale din stratul superficial al solului, cauzat de fertilizarea excesivă, se recomandă spălarea solului cu 12–15 l de apă pe metru pătrat. În același timp, răsadurile se replantează într-o altă zonă sau se fac gropi noi de 25 cm adâncime și se umplu cu pământ proaspăt. Ulterior, udarea se face cu o soluție slabă de permanganat de potasiu (de până la 5 ori).

Temperatura recomandată a apei pentru udare este de +20°C. Această măsură imediată ajută la îmbunătățirea stării culturii și la salvarea viitoarei recolte.

Măsuri de prevenire

Printre metodele de bază se numără înmuierea semințelor într-o soluție dezinfectantă de permanganat de potasiu 1% timp de 20 de minute. Răsadurile de vinete se tratează preventiv împotriva dăunătorilor cu produse precum Rovral, Gliocladin, Trichodermin.

Pentru a preveni slăbirea plantei și decolorarea frunzelor din cauza infecțiilor, se preferă soiurile fertile:

• Regele Nordului;
• Viola di Firenze;
• Visul grădinarului;
• Frumosul Negru.

Bibo – vinete cu maturare foarte timpurie (60–70 de zile), puțin sensibile la fluctuațiile de temperatură. Se plantează și alte soiuri rezistente, timpurii sau semitimpurii: Clorindo, Lider, Premier, Behemoth, Epic F1.

Vinetele sunt o cultură iubitoare de lumină, iar în martie răsadurile se suplimentează cu lumină UV timp de 2–4 ore. Însă iluminarea mai mult de 12 ore poate provoca arsuri solare sub formă de pete albe pe frunze. Excesul, la fel ca și lipsa de lumină, încetinește creșterea și vegetația. Iluminarea corectă presupune o durată a zilei de 10–12 ore.

Semințele se plantează în sol pre-fertilizat, achiziționat din magazin sau pregătit manual dintr-un amestec de pământ de gazon și gunoi de grajd bine fermentat, în proporție 1:2. Altă variantă: turbă, gunoi de grajd și rumeguș (2:2:1) sau gunoi de grajd și turbă 1:1.

Fertilizarea, respectarea regulilor de plantare și creștere, tratarea preventivă sau curativă a răsadurilor de vinete previn apariția petelor și a altor boli.