Sunt nume care trec granițele și ajung scrise în manualele de știință din toată lumea. Unul dintre ele este al unui român. Faptul că Victor Babeș a avut contribuții importante în microbiologie, iar un gen de microorganisme îi poartă numele, nu e o legendă frumoasă, ci o realitate confirmată de orice enciclopedie medicală serioasă.
E o poveste pe care merită să o știi și să o spui mai departe. Pentru că vorbim despre un savant care a stat umăr la umăr cu cei mai mari cercetători ai epocii sale.
Cine a fost Victor Babeș, savantul care a uimit lumea medicală
Victor Babeș s-a născut la Viena în 1854 și a murit în 1926, lăsând în urmă o operă uriașă. Este considerat unul dintre întemeietorii microbiologiei moderne, alături de nume grele precum Louis Pasteur și Robert Koch.
În 1885, împreună cu francezul Victor Cornil, a publicat ‘Les bactéries et leur rôle…’, unul dintre primele tratate sistematice de bacteriologie din lume. Pe atunci, ideea că niște ființe invizibile cu ochiul liber provoacă boli era încă proaspătă și contestată.
Babeș a mers mai departe. A pus la punct tehnici de colorare a bacteriilor și a observat, cu zeci de ani înainte de Fleming, că unele microorganisme le împiedică pe altele să crească, principiul care avea să stea la baza antibioticelor.
De ce un gen de microorganisme îi poartă numele
În 1888, Babeș a privit la microscop sângele unor vite bolnave și a văzut ceva ce nimeni nu mai descrisese până atunci, niște paraziți minusculi cuibăriți chiar în globulele roșii. A fost primul din lume care a observat un astfel de parazit ca fiind cauza unei boli febrile.
Câțiva ani mai târziu, în 1893, americanii Theobald Smith și Frederick Kilbourne au arătat că boala se transmite prin căpușe. În semn de recunoaștere, genul de paraziți a primit numele Babesia, după descoperitorul lor.
Acești paraziți provoacă babesioza, o boală cu simptome asemănătoare malariei. Mulți cred că lovește doar animalele, însă există și cazuri umane, inclusiv în Europa, tot prin mușcătura de căpușă.
Alte contribuții uriașe ale lui Victor Babeș în microbiologie
Genul Babesia e doar o filă din poveste. Babeș a studiat turbarea, lepra, tuberculoza, difteria și pelagra, organizând în România producția de seruri și vaccinuri.
Numele lui mai trăiește și în corpusculii Babeș-Negri, niște incluziuni din celulele nervoase care confirmă infecția cu virusul turbării. Și astăzi sunt un reper în diagnostic.
Din 1887 a condus Institutul de Patologie și Bacteriologie din București, una dintre primele instituții de acest fel din Europa. A fost membru al Academiei Române, iar un asteroid, 19395 Babeș, îi poartă numele.
De ce ar trebui să fim mândri de el și azi
Moștenirea lui Victor Babeș nu stă doar în cărți. Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara îi poartă numele, la fel ca numeroase spitale, institute și străzi din toată țara.
Un detaliu interesant, fratele său Aurel a contribuit independent la testul de depistare a cancerului de col uterin, cunoscut azi ca testul Papanicolau.
Reține esențialul despre Victor Babeș
Iată punctele cheie pe care merită să le ții minte despre acest savant român:
- A trăit între 1854 și 1926 și e un întemeietor al microbiologiei
- A scris, cu Victor Cornil, primul mare tratat de bacteriologie din lume
- Genul de paraziți Babesia îi poartă numele, după descoperirea din 1888
- A descris corpusculii Babeș-Negri, folosiți în diagnosticarea turbării
Povestea lui ne arată că cercetarea românească a contat cu adevărat pe scena lumii. Faptul că Victor Babeș a avut contribuții importante în microbiologie, iar un gen de microorganisme îi poartă numele, e un motiv real de mândrie.
Așa că data viitoare când auzi de Babesia, gândește-te la omul din spatele numelui. Un român care a schimbat felul în care înțelegem bolile.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.