Există un animal mic, blând și sfios care îți poate spune, fără să scoată un cuvânt, dacă apa unui râu este sănătoasă sau nu. Vidra trăiește pe râurile curate ale României și e semn că apa e sănătoasă, iar prezența ei discretă, mai ales în zori și la asfințit, e una dintre cele mai frumoase vești pe care le poate da natura.
Puține lucruri sunt mai liniștitoare decât gândul că, undeva pe un mal limpede, o vidră alunecă prin apă în căutarea peștelui. Hai să o cunoaștem mai bine.
Vidra, paznicul tăcut al râurilor curate din România
Biologii o numesc „specie bioindicator”, iar asta spune totul. Vidra (Lutra lutra) trăiește exclusiv pe cursurile de apă curate și pline de pește, așa că dacă o vezi, poți fi sigur că acel râu e viu și nepoluat.
Este un mamifer acvatic suplu, cu un corp de 60-90 cm, o coadă de 30-45 cm și o greutate între 7 și 12 kg. Stă în vârful lanțului trofic acvatic, deci e un fel de termometru al apelor, prezența ei arată echilibru, dispariția ei arată boală.
Vestea bună? România are una dintre cele mai numeroase populații de vidră din Europa, câteva mii de exemplare răspândite în Delta Dunării, pe râurile interioare și prin lacurile de munte. E o adevărată comoară a faunei României.
De ce vidra dispare de pe râurile murdare
Acolo unde apa e murdară, vidra pleacă sau moare. Este extrem de sensibilă la poluarea cu metale grele, pesticide și hidrocarburi, iar fără pește curat nu are din ce trăi. O singură vidră mănâncă zilnic 1-1,5 kg de hrană, mai ales pește.
Totul e legat. Apa contaminată ucide peștii, iar fără pește vidra nu mai are ce căuta acolo.
S-a întâmplat aievea. În Marea Britanie, vidra aproape a dispărut în anii 1970-1980 din cauza pesticidelor, iar revenirea ei, după interzicerea acestor substanțe, a fost dovada limpede că râurile se însănătoșiseră. Betonarea malurilor, pescuitul ilegal și gunoaiele din albii rămân și azi cele mai mari amenințări.
Curiozități despre vidră care îți vor topi inima
Pe lângă rolul ei ecologic, vidra are un suflet pe care rar îl întâlnești în lumea sălbatică. Aceste curiozități animale te vor cuceri pe loc.
- Mama crește singură 2-3 pui, aproape un an întreg, într-o vizuină săpată pe mal.
- Își poartă uneori micuții pe burtă, prin apă, ca să nu îi piardă.
- Puii se tem la început de apă, așa că mama îi împinge blând ca să învețe să înoate.
- Adulții se joacă alunecând pe maluri noroioase sau pe zăpadă, ca pe niște tobogane.
Se spune chiar că unele vidre se țin de lăbuțe ca să nu fie despărțite de curent. Greu să nu te înduioșeze.
Ce ne spune vidra despre faună și despre noi
Reîntoarcerea vidrei pe un râu înseamnă că natura se vindecă. Fiecare exemplar văzut e o mică victorie și un semn că eforturile organizațiilor de mediu, precum WWF România, dau roade.
A o proteja înseamnă, de fapt, a proteja apa pe care o bem noi înșine. Specia e ocrotită prin lege, fiind inclusă în Directiva Habitate a Uniunii Europene, tocmai pentru că soarta ei e legată de a noastră.
Râurile curate de azi sunt moștenirea pe care o lăsăm copiilor de mâine.
Reține esențialul despre vidra de pe râurile noastre
Iată, pe scurt, lucrurile importante de păstrat în minte despre vidra de pe râurile noastre:
- Trăiește doar în apă curată, nepoluată, mănâncă 1-1,5 kg pește pe zi.
- Dispariția ei = semnal de alarmă pentru sănătatea râului.
- Animal blând, jucăuș, foarte atașat de cei 2-3 pui pe care îi crește singură.
- A o proteja înseamnă a ne proteja propria sursă de apă.
În final, ține minte un singur lucru. Vidra trăiește pe râurile curate ale României și e semn că apa e sănătoasă, deci grija pentru ea este, până la urmă, grija pentru noi.
Hai să prețuim și să apărăm aceste mici comori ale apelor noastre, pentru ca și nepoții noștri să le poată vedea jucându-se pe maluri.
Tu ai văzut vreodată o vidră pe vreun râu din zona ta? Spune-ne în comentarii și distribuie articolul ca să afle cât mai mulți cât de prețioasă este!
Îți place ce citești?
Urmărește-ne pe Facebook ca să nu ratezi articolele noi.