Pe 24 iunie, jumătate de țară împletește coronițe din flori galbene de câmp, iar cealaltă jumătate vorbește despre alaiuri de fete și bâlciuri vestite. Și totuși, e vorba de una și aceeași zi. Așa că, dacă te-ai întrebat vreodată la voi se zice „Sânziene” sau „Drăgaica”? Iată de ce aceeași sărbătoare are două nume, răspunsul e mai simplu decât pare.
Nu există o variantă corectă și una greșită. E doar o diferență de la o regiune la alta, ca atunci când unii spun cucuruz, iar alții porumb. Hai să vedem de unde vine fiecare nume și ce poveste frumoasă ascunde.
Sânziene sau Drăgaica, aceeași sărbătoare cu două nume
Multă lume crede că sunt două sărbători diferite. Nu sunt. E o singură zi de sărbătoare, ținută pe 24 iunie, doar că poartă două nume în funcție de zonă.
În Transilvania, Banat, Bucovina, Maramureș și nordul Moldovei se spune mai des Sânziene. În sudul țării, în Muntenia, Oltenia, Dobrogea și sudul Moldovei, oamenii folosesc Drăgaica. Aceleași obiceiuri, aceeași dată, doar accentul cade pe altceva.
Data nu e întâmplătoare. 24 iunie pică foarte aproape de cea mai lungă zi din an, în miezul verii, când câmpul e plin de flori și grâul dă în pârg. De aici și legătura puternică a sărbătorii cu natura și cu rodul.
De unde vine numele de Sânziene
Numele „Sânziene” vine din latinescul „Sanctae Dianae”, adică Sfânta Diana, zeița romană a vânătorii, a pădurii și a naturii. O a doua explicație, susținută de studiile de lingvistică, leagă cuvântul de „Sancta Dies Iohannis”, sfânta zi a lui Ioan, fiindcă pe 24 iunie biserica prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
În credința populară, sânzienele sunt niște zâne blânde ale câmpului. Se spune că zboară în noaptea de 23 spre 24 iunie și binecuvântează florile, holdele și animalele.
Tot sânziene se numește și planta cu flori mărunte și galbene, Galium verum, care înflorește exact în această perioadă. Florile se împletesc în coronițe, se pun la icoane, la porți și la ferestre. Aici e și o confuzie des întâlnită: ritualul cere sânzienele galbene, nu pe cele albe (Galium mollugo), deși seamănă mult.
Originea numelui de Drăgaica și ce înseamnă
„Drăgaica” vine din slavă, de la rădăcina „drag”, scump, drag inimii. Spre deosebire de Sânziene, accentul cade aici pe oameni, pe joc și pe alai, nu pe zâne.
Drăgaica era și numele unui obicei de vară. Un grup de fete tinere, îmbrăcate în alb, alegeau dintre ele o crăiasă, o împodobeau cu spice de grâu și coronițe, apoi mergeau prin sat dansând și cântând pentru rod bogat și nunți. Era o sărbătoare a comunității, legată de secerișul care urma curând.
De la acest nume vin și marile târguri de vară. Bâlciul Drăgaicăi de la Buzău, atestat în documente încă din secolul al XVIII-lea, e unul dintre cele mai cunoscute și se ține tot în jurul datei de 24 iunie.
Ce nuanță aparte aduce fiecare nume
Deși vorbim de aceeași zi, fiecare nume scoate în față altceva. Sânziene trimite la zânele, florile galbene și credințele despre vindecare. Drăgaica trimite la fata-simbol, la dansul vesel și la alaiul întregului sat.
Practic, un nume e mai aproape de natură, celălalt de oameni și de bucuria comună. De aceea ambele sunt la fel de corecte, fiecare păstrând o parte din aceeași tradiție veche.
Obiceiuri de Sânziene și Drăgaica păstrate până azi
Cele mai cunoscute obiceiuri se învârt în jurul florilor galbene și al plantelor de leac. Folcloristul Ion Ghinoiu, în lucrările sale despre sărbătorile românești, descrie pe larg aceste datini păstrate de la o generație la alta.
Iată ce se face și azi, mai ales la sate:
- Se împletesc coronițe din flori galbene de sânziene și se aruncă pe acoperișul casei; dacă rămân prinse, se spune că aduc noroc și sănătate.
- Fetele își puneau buchețele sub pernă, ca să-și viseze ursitul.
- Se culeg plantele de leac în dimineața de 24 iunie, fiindcă se crede că atunci au cea mai mare putere de vindecare.
Tot acum e și o zi de nume importantă. Fiind aproape de Sfântul Ioan Botezătorul, își serbează numele cei care se cheamă Ioan, Ion, Ioana, dar și Sânziana sau Drăgaica.
Reține pe scurt despre cele două nume
Pe scurt, iată ce e bine să ții minte despre această sărbătoare cu două nume:
- Aceeași sărbătoare, în aceeași zi, pe 24 iunie.
- Sânziene în Transilvania și Moldova, Drăgaica în sudul țării.
- Sânziene vine din latinescul „Sancta Diana”, Drăgaica din slavul „drag”.
- Sânziene înseamnă zâne și flori galbene; Drăgaica înseamnă fată-simbol, dans și alai.
- Obiceiuri comune: coronițe pe casă, culesul plantelor de leac, zi de nume pentru Ioni.
Așa că, data viitoare când auzi pe cineva spunând altfel decât ești tu obișnuit, nu te grăbi să-l corectezi. Amândoi vorbiți despre aceeași zi frumoasă de la mijlocul verii, doar că o numiți cu cuvântul moștenit în zona voastră. Tocmai în asta stă frumusețea tradiției, în câte fețe poate avea o singură sărbătoare.
Și uite cum o întrebare simplă, la voi se zice Sânziene sau Drăgaica, ne arată de fapt cât de bogată e povestea acestei sărbători. La voi în zonă cum îi spune, Sânziene sau Drăgaica? Spune-ne în comentarii.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.