De ce se usucă frunzele la conopidă și face musculițe?

Conopida este o cultură ușor de afectat de o gamă largă de dăunători. Dacă grădinarii nu respectă regulile de agrotehnică sau în cazul unor condiții meteorologice nefavorabile, pot apărea boli care, uneori, sunt greu de controlat. Măsurile preventive de protecție a conopidei împotriva bolilor și dăunătorilor sunt eficiente doar dacă sunt aplicate constant. Conopida este cea mai vulnerabilă în perioada de dezvoltare timpurie.

Boli principale

Inflorescența conopidei poate fi afectată de diverse boli și dăunători. Aceste boli pot avea caracter fungic sau bacterian. Rezultatul: scăderea producției și a calității recoltelor. Este esențial să se trateze frunzele și tulpinile plantelor.

În sere și răsadnițe, conopida suferă frecvent de boli precum putregaiul negru (piciorul negru), mozaicul, alternarioza, hernia verzei, mana falsă. Aceste boli pot afecta atât inflorescențele tinere, cât și plantele mature.

Bacterioza mucilaginoasă

Boala apare ca urmare a unui regim hidric necorespunzător. Dacă umezeala nu ajunge la rădăcinile de absorbție, planta este afectată de bacterioză mucilaginoasă. Aceasta se manifestă prin pete apoase pe inflorescențele conopidei. În timp, mare parte din căpățână se transformă în putregai urât mirositor. Dezvoltarea bolii este intensă în aer liber, în condiții de umiditate crescută.

La apariția primelor pete, trebuie îndepărtate cu un cuțit ascuțit, inclusiv din țesuturile sănătoase. Dacă inflorescența este grav afectată, aceasta trebuie smulsă și arsă. La plantare, se recomandă tratarea solului cu sulf coloidal în concentrație de 0,4%, iar toamna, după recoltare, resturile vegetale trebuie distruse.

Piciorul negru

Afectează în special răsadurile tinere și plăntuțele. Se manifestă prin înnegrirea și înmuierea bazei tulpinii și coletului. Planta moare din cauza acestei boli. Dacă apar semnele, este mai bine ca planta să fie eliminată imediat.

Pentru prevenirea apariției piciorului negru, este esențială respectarea strictă a tehnologiilor de cultură. Dacă răsadurile sunt achiziționate din piață, furnizorul trebuie să fie de încredere. Solul trebuie dezinfectat înainte de plantare, prin aburire sau tratament cu soluție de formalină. Semințele semănate manual se tratează cu Pseudobacterin-2, iar răsadurile crescute sunt stropite cu Previcur 607 SP.

Alternarioza

Apariția petelor maronii pe frunze, însoțite de înnegrire și cercuri concentrice, indică alternarioza. Pentru a preveni boala, este important ca încă de la semănat să se folosească tratamente cu produse speciale, precum Planriz sau TMTD.

În timpul perioadei de vegetație, plantele trebuie tratate în continuare. Cele mai eficiente produse sunt cele pe bază de sulf și cupru:

• sulfat de cupru;
• sulf coloidal;
• zeamă bordeleză.

Dacă este necesară fertilizarea, aceasta trebuie făcută cu moderație.

Hernia verzei

Această boală de natură fungică afectează rădăcinile conopidei. Pe ele apar umflături și excrescențe care pot crește foarte mult. În timp, acestea încep să putrezească, distrugând rădăcinile. Planta se îngălbenește, se ofilește și, în cele din urmă, moare.

Pentru a reduce riscul de infectare, se recomandă adăugarea frecventă de cenușă de lemn foarte fin măcinată în sol pe parcursul perioadei vegetative. Dacă infecția a avut loc, timp de 6–7 ani nu se va planta conopidă pe acel teren. Ca îngrășământ se recomandă compostul vechi de doi ani, iar pentru irigare se poate folosi o soluție de făină de dolomit în concentrație de 25 g/l.

Mana falsă (peronosporoza)

Această boală fungică se manifestă prin pete galbene pe frunze, pe care apare un strat albicios. Frunzele afectate se usucă. Plantele plantate prea dens sunt mai sensibile la această boală.

Semințele de conopidă trebuie tratate bine înainte de plantare. Se țin în apă la 50°C timp de 20 de minute. Paturile de grădină se stropesc cu zeamă bordeleză 1% sau cu polikarbozin 0,4%.

Combaterea dăunătorilor

Dăunătorii conopidei pot duce la moartea plantei. Pentru a îndepărta insectele, conopida se tratează cu infuzie de frunze de roșii sau cartofi.

În unele cazuri, o soluție din tutun și săpun de rufe este eficientă împotriva insectelor.

Pentru a întări imunitatea generală a plantei, se recomandă pulverizarea cu produse antistres. Printre cele mai eficiente în combaterea dăunătorilor se numără Imunofit, Humat de sodiu, Imunocitofit.

Musca verzei

Musca verzei își depune ouăle în jurul tulpinilor. Dacă sunt descoperite, solul trebuie îndepărtat cu grijă, iar planta se mușuroiește folosind pământ curat. Acest lucru stimulează formarea de noi rădăcini sănătoase. Procedura se repetă de mai multe ori pe sezon, întrucât femelele depun ouă cu regularitate.

Pentru a ține departe musca, solul se presară cu praf de tutun sau un amestec de tutun și cenușă în proporție 1:1. Se folosesc aproximativ 20 g de amestec pe metru pătrat. De asemenea, se pot confecționa coliere din carton gros care se așază în jurul tulpinilor. Plantarea conopidei împreună cu țelină este o metodă eficientă de prevenție.

Puricele cruciferelor

Acești gândăcei mici se hrănesc cu răsaduri și frunze. Cea mai importantă măsură în combatere este eliminarea buruienilor, care pot găzdui agenți patogeni.

Măsurile preventive se aplică la 2 săptămâni după plantare, în zilele calde și uscate. Principala metodă este pudrarea rândurilor cu cenușă sau var. De asemenea, sunt eficiente culturile asociate cu usturoi și roșii, plante pe care puricii nu le suportă.

Păduchele verzei

Provoacă daune majore conopidei. Supraviețuiește iernii în resturile de plante și în buruienile perene. Adulții sug seva plantei, ceea ce duce la decolorarea frunzelor, care pot deveni roz și se răsucesc.

Păduchii nu suportă mirosul de roșii, așa că este recomandat ca straturile de conopidă să fie amplasate lângă roșii. Măsurile preventive includ:

• plivire regulată;
• săparea solului toamna;
• arderea resturilor vegetale după recoltare;
• ștergerea frunzelor cu soluție cu săpun;
• utilizarea produselor precum Karbofos, Decis Extra, Antio, Lepidocid și Entomoforin, amestecate între ele.

Cu o îngrijire adecvată și tratamente corecte, iar dacă dăunătorii sunt depistați la timp, bolile conopidei pot fi ținute sub control.

Omida verzei, molia verzei și fluturele alb

Cea mai bună metodă de combatere este inspectarea regulată a frunzelor de conopidă și distrugerea manuală a ouălor. Fluturii albi pot fi alungați prin plasarea de coji de ouă goale pe bețe, în apropierea plantelor.

Dintre produsele microbiologice, cele mai eficiente sunt Entobacterin, Lepidocid și Bitoxibacillin, care protejează inflorescențele de conopidă împotriva dăunătorilor. Modul de aplicare este detaliat în instrucțiunile de utilizare, iar respectarea lor este cheia succesului în lupta cu dăunătorii.

Conopida este sensibilă la bacterii și insecte dăunătoare, mai ales în caz de cultivare incorectă. Multe boli apar pe fondul umidității ridicate. Prin urmare, respectarea regulilor de agrotehnică și aplicarea măsurilor preventive sunt esențiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor.