Principalele boli și dăunători ai vinetelor: metode de prevenire și combatere

Agentul patogen este o ciupercă polifagă care trăiește și iernează în sol și pe resturile vegetale. Sporii pot supraviețui și pe semințe. Ciuperca poate trăi în sol timp de 8–10 ani. Sporii se activează în condiții de umiditate crescută.

Cauze:

• cantități mari de precipitații;
• plantări dese și udare cu apă rece;
• contaminare de la culturile vecine.

Simptome:

pe tulpini – un strat albicios, de tip vată, în care se formează scleroți (întărituri);

zonele afectate devin moi și alunecoase;

pe fructe – pete mari, albe, care mai târziu se înnegresc;

pe frunze – pete umede, închise la culoare.

Tratament:

îndepărtarea părților afectate ale plantei;

tratamente cu biopreparate – Baikal EM-1, Fitosporin, Trichodermin etc.;

tratamente cu produse chimice din clasele 3–4 de toxicitate;

la debutul bolii este eficientă stropirea cu zeamă bordeleză 1% – de 2–3 ori, la interval de 1–2 săptămâni.

Prevenție:

• tehnologii agricole corecte;
• tratarea rănilor și a leziunilor mecanice cu cenușă;
• dezinfectarea solului;
• acoperirea plantelor în perioadele răcoroase și ploioase;
• solul trebuie să fie afânat și bine drenat;
• vinetele se plantează pe același teren la un interval de minimum 4 ani.

Putregaiul cenușiu (alternarioza)

Boala este periculoasă atât în câmp deschis, cât și în spații protejate. Putrezesc în special fructele aflate în partea inferioară a plantei – din cauza apei care ajunge pe ele în timpul udării. Alternarioza apare și atunci când vinetele rămân prea mult pe plantă, întârziind recoltarea.

Simptome:

• frunzele prezintă pete adâncite, gri sau maronii;
• petele pot apărea și pe fructe.

Tratament:

tratamente cu Horus, Antracol.

Prevenție: stropiri cu sulfat de cupru sau sulf coloidal, Fitosporin și Trichodermin.

Alternarioza afectează mai frecvent soiurile de vinete cu perioadă lungă de maturare, pătrunzând în plantă prin leziuni mecanice.

Putregaiul uscat (fomopsis)

Boala afectează vinetele cultivate în câmp deschis, fiind frecventă în perioadele calde și umede.

Simptome:

putrezirea răsadurilor;

la plantele mature apare putregai pe tulpină;

pe plantele dezvoltate fomopsisul provoacă pete circulare, maronii, bine delimitate;

petele sunt concentrice, cu centru deschis la culoare, iar ulterior apar puncte negre în interiorul lor;

petele se răspândesc pe toate părțile plantei, inclusiv pe fructe, care putrezesc complet.

Tratament:

• stropiri cu zeamă bordeleză;
• tratamente cu fungicide care conțin prochloraz;
• dezinfectarea semințelor.