Imaginează-ți un munte din Apuseni străpuns de tuneluri săpate cu dalta și ciocanul, acum aproape două milenii. Nu e o legendă. Roșia Montană păstrează galerii miniere romane antice, săpate pentru extragerea aurului, și e cel mai vechi sit de acest fel documentat din Europa.
Puțini români știu ce comoară de istorie se ascunde sub un sat din județul Alba. Hai să o descoperim împreună.
Cea mai veche mină de aur documentată din România
Roșia Montană este, practic, o capsulă a timpului. Galeriile romane de aici au fost săpate manual începând din anul 106 d.Hr. și se numără printre cele mai bine păstrate din întreaga lume.
Localitatea se află în inima Munților Apuseni, în vechea Dacie romană. Romanii o numeau Alburnus Maior, un nume atestat în izvoarele antice.
Și aici apare o confuzie des întâlnită. Mulți cred că tunelurile au fost săpate de daci, dar sectoarele documentate sunt romane. La fel, Alburnus Maior se confundă adesea cu Apulum, adică Alba Iulia de astăzi.
De ce au venit romanii tocmai aici după aur
Romanii nu au cucerit Dacia din întâmplare. În anul 106 d.Hr., împăratul Traian a învins regatul lui Decebal tocmai pentru bogățiile sale, iar zona Roșia Montană era una dintre cele mai însemnate surse de aur ale Imperiului.
Aurul scos de aici a umplut vistieria Romei după costisitoarele războaie dacice. Ca să pună exploatarea pe picioare, Traian a adus mineri specializați din alte provincii, oameni care știau să lucreze piatra.
Galerii săpate cu dalta, ciocanul și focul
Cum sapi kilometri de tunel în stâncă, fără dinamită? Răspunsul te lasă fără cuvinte. Romanii au săpat aproximativ 7 kilometri de galerii miniere folosind doar unelte de fier, dălți și tehnica focului.
Încingeau roca cu foc, apoi o stropeau brusc cu apă rece, până când piatra crăpa singură. Pe pereți se văd și azi urmele uneltelor folosite acum două mii de ani.
Forma trapezoidală a galeriilor e tipic romană și se recunoaște ușor. Cele mai bine păstrate sectoare antice din toată Europa se află în masivele Cârnic și Cetate.
Tăblițele cerate, comoara scrisă din subteran
Aurul nu a fost singura comoară găsită în munte. În galerii s-au descoperit faimoasele tăblițe cerate, în jur de 25 de plăcuțe din lemn de brad acoperit cu ceară, pe care romanii scriau cu un vârf ascuțit.
Pe ele citim contracte de muncă, vânzări și acte juridice scrise în latină. Cea mai veche e datată exact, 6 februarie 131 d.Hr. S-au păstrat datorită aerului fără oxigen din subteran și sunt printre puținele acte private romane rămase în lume.
Comoară în patrimoniul UNESCO
În iulie 2021, Roșia Montană a fost înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, recunoaștere venită după anii de proteste din 2013 împotriva mineritului cu cianuri. Astăzi, galeria Cătălina Monulești și sectoare din Galeria Romană pot fi vizitate cu ghid și cască de protecție.
În subteran e răcoare tot anul, în jur de 10-12 grade. Localitatea se află la circa 80 km de Alba Iulia și 130 km de Cluj-Napoca.
Ce să reții despre comoara de la Roșia Montană
Iată, pe scurt, lucrurile esențiale pe care merită să le ții minte despre acest loc unic:
- Galerii romane vechi de aproape 2000 de ani, săpate manual din anul 106 d.Hr.
- Vechiul nume roman, Alburnus Maior, în Munții Apuseni
- Circa 7 km de tuneluri și 25 de tăblițe cerate găsite în subteran
- Sit înscris în patrimoniul UNESCO în iulie 2021
Faptul că Roșia Montană păstrează galerii miniere romane antice, săpate pentru extragerea aurului, ne arată cât de veche și de prețioasă este istoria de pe meleagurile noastre. E o mândrie pe care merită să o cunoaștem și să o protejăm.
Data viitoare când auzi de aurul Apusenilor, gândește-te la minerii care au lucrat piatra cu mâna goală, acum două mii de ani. Tu ai vizitat vreodată galeriile de la Roșia Montană? Spune-ne în comentarii și distribuie articolul prietenilor care iubesc istoria României!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.