Stai vreodată să te gândești de unde vin, de fapt, legumele din farfuria ta? Pare greu de crezut, dar roșia, ardeiul și vânăta au venit de departe, dar azi nu lipsesc din nicio grădină românească. Au făcut mii de kilometri pe corăbii și prin mâinile negustorilor până să ajungă pe mesele noastre.
Astăzi le culegem de pe brazdă ca pe ceva firesc, de la noi din bătrâni. Și totuși, niciuna dintre ele nu crește pe aici de când lumea. Hai să le descoperim povestea, așa cum o spuneau bunicile la gura sobei.
De unde au venit, de fapt, roșia, ardeiul și vânăta
Niciuna nu e plantă românească de la origine. Roșia și ardeiul au pornit din cele două Americi și au ajuns în Europa după anul 1500, odată cu corăbiile spaniole și portugheze. Vânăta face notă aparte, fiindcă a venit tocmai din Asia, din India, adusă încoace de negustorii arabi cu sute de ani mai devreme.
Roșia se trage din zona Anzilor, din munții de prin Peru și Ecuador, și a fost crescută întâi de popoarele de prin Mexic. Ardeiul era cultivat în America Centrală încă de acum vreo 6.000 de ani.
La început, oamenii se fereau de ele. Roșia e rudă cu mătrăguna și măselarița, plante otrăvitoare, așa că lumea o credea primejdioasă și nici nu îndrăznea să o guste.
Roșia, de la floare de podoabă la regina grădinii
Greu de crezut, dar zeci de ani roșia a fost ținută doar ca plantă de ornament. Lumea o cultiva pentru florile galbene și fructele frumoase, fără să le mănânce, de teamă că ar fi otrăvitoare. Italienii i-au spus pomodoro, adică ‘mărul de aur’, fiindcă primele soiuri erau galbene.
La noi, roșia s-a răspândit pe scară largă abia prin secolul 19, venind dinspre turci și Balcani. De aici i-a rămas și numele vechi, pătlăgea roșie, cum o numeau bunicile.
Odată ce și-a făcut loc în bucătărie, n-a mai plecat. A cucerit borcanele cu bulion și zacuscă din orice cămară de la țară.
Ardeiul, planta care a prins atât de bine la noi
Ardeiul s-a aclimatizat atât de bine încât azi pare o legumă dintotdeauna de pe la noi. De la cel gras, dulce și cărnos, până la cel iute, fiecare gospodărie are soiul ei de suflet, păstrat an de an.
Locul lui în mâncare e neclintit. Intră în ghiveci, în zacuscă, în murături și în umplutură, alături de orez și carne.
Se mai spune din bătrâni că un ardei iute pus la geam sau agățat la ușă ține răul departe de casă, o credință rămasă din vremurile vechi.
Vânăta, oaspetele venit tocmai din Asia
Vânăta e una dintre cele mai vechi legume crescute de om, dar a ajuns târziu în grădinile noastre. A păstrat și ea numele turcesc, pătlăgea vânătă, semn că a venit pe aceeași filieră ca roșia.
Spre deosebire de surorile ei, vânăta cere mai multă căldură și soare. Se plantează ceva mai târziu, după 15 mai, și nu rabdă temperaturi sub 10-12 grade. Iar răsplata e o salată de vinete de vară fără de care n-am putea trăi.
Ține minte de unde vin legumele din farfuria ta
Pe scurt, iată povestea celor trei venetice ajunse de-ale noastre:
- Roșia și ardeiul au venit din cele două Americi, după anul 1500
- Vânăta a pornit din Asia, una dintre cele mai vechi legume ale lumii
- La început erau privite cu teamă, ținute doar ca plante de podoabă
- Roșiile se plantează după 1 mai, ardeiul și vânăta după 15 mai, la căldură
Deși au venit de departe, aceste trei plante au devenit inima grădinii de la țară și a verii românești. Semințele trec din mână în mână, din vecin în vecin, an de an, cu vorbe vechi despre semănat și recoltă.
Așa se face că roșia, ardeiul și vânăta au venit de departe, dar azi nu lipsesc din nicio grădină românească. Dar voi ce soiuri de roșii, ardei sau vinete păstrați din an în an și de la cine ați moștenit semințele?
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.