Se crede că, dacă te trezești brusc cu o tresărire, „ai mai crescut” (vorbă spusă copiilor). Cine n-a auzit-o măcar o dată, de la o bunică sau de la o mamă, atunci când sărea din somn cu inima cât un purice? Era o vorbă caldă, spusă cu blândețe, ca să nu se sperie cel mic de propria zguduire.
Astăzi știința are un nume pentru acea tresărire în somn. Dar pentru oamenii de la țară, ea avea un alt înțeles, unul mai frumos și mai apropiat de suflet.
Ce se spunea din bătrâni când te trezeai cu o tresărire
Din bătrâni se spune că, dacă te trezești brusc, cu o tresărire în somn, „ai mai crescut”. Era o explicație blândă pentru acel moment de zguduire dinainte de trezire, pe care nimeni nu îl putea lămuri pe atunci.
Bunicii o spuneau cu zâmbetul pe buze. Copilul sărea speriat, iar vorba aceasta îl liniștea pe loc.
Nu a fost niciodată dată ca un adevăr dovedit, ci ca o credință caldă, rămasă din moși-strămoși. Așa se spunea, și atât. Era felul lor de a alunga frica unui copil cu o poveste frumoasă.
De ce se crede că „ai mai crescut” după o tresărire în somn
Vorba aceasta are un sâmbure de adevăr, chiar dacă nu așa cum credeau bătrânii. Tresăririle din somn sunt mai dese în copilărie și la adolescență, tocmai în anii în care trupul chiar se înalță.
Mai mult, hormonul de creștere se eliberează din plin în primele ore de somn adânc, mai ales la cei mici. Așa că legătura dintre somn și creșterea peste noapte nu era chiar din vânt scoasă.
Bătrânii legau acel tremur de momentul în care copilul „se întinde”. Dimineața părea că s-a făcut mai mare dintr-odată, și uite-așa căpăta înțeles o zicere caldă.
Tresărirea în sine, pe nume mioclonie hipnică, apare la 60 până la 70% dintre oameni. Creierul confundă relaxarea bruscă a mușchilor cu o cădere și pornește o tresărire de alarmă, însoțită adesea de senzația că pici în gol.
Alte superstiții despre somn rămase din bătrâni
Casa de la țară era plină de astfel de ziceri, fiecare gospodină cu ale ei. Se spunea să nu dormi cu picioarele spre ușă și că un somn neliniștit aduce vești, bune sau rele.
Multe femei puneau levănțică sau busuioc sfințit sub pernă, pentru somn liniștit și vise frumoase. La capul patului stăteau icoana și lumânarea, socotite pază împotriva coșmarurilor.
Iată câteva credințe despre somn pe care le auzeai prin sate:
- Dacă te ia somnul brusc, ziua, „te vorbește cineva”.
- Sughițul în timpul zilei însemna că te pomenește cineva.
- Un vis de vineri spre sâmbătă „se împlinește”.
Ce se spune din bătrâni despre vise și semnele lor
Pentru oamenii de altădată, visele erau semne, nu simple închipuiri ale nopții. Fiecare vis avea tâlcul lui, povestit a doua zi la gura sobei.
Dezlegarea viselor era o îndeletnicire a bunicilor și a femeilor mai în vârstă. Cărțile de tălmăcire a viselor circulau prin sate încă de demult și sunt căutate și azi.
Astfel de credințe și superstiții apar și în culegerile de folclor românesc. Sunt mărturii ale înțelepciunii populare, nu lămuriri medicale.
Reține zicerile din bătrâni despre somn
Iată, pe scurt, ce merită ținut minte despre aceste credințe legate de somn:
- Tresărirea din somn însemna, din bătrâni, că „ai mai crescut”.
- Levănțică sau busuioc sub pernă, pentru somn liniștit.
- Visele erau citite ca semne, prin dezlegarea viselor.
- Toate sunt credințe calde, nu dovezi științifice.
Așadar, se crede că, dacă te trezești brusc cu o tresărire, „ai mai crescut”, o vorbă spusă copiilor care a mângâiat generații întregi. Chiar dacă știința o lămurește altfel, farmecul ei rămâne neatins.
Tu ce ai auzit din bătrâni despre somn și vise?
Spune-ne în comentarii: așa se spunea și la voi în sat? Ce ziceri ai prins de la bunici despre somn, vise sau tresărirea de dinainte de trezire? Ne-ar plăcea tare mult să le citim pe toate.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.