Cafeaua s-a răspândit în Europa prin Imperiul Otoman; primele cafenele au devenit centre de discuții și afaceri.

În fiecare dimineață, milioane de europeni își încep ziua cu o ceașcă de cafea, fără să bănuiască de unde le vine obiceiul. Adevărul e că cafeaua s-a răspândit în Europa prin Imperiul Otoman, iar primele cafenele au devenit centre de discuții și afaceri atât de repede încât au schimbat felul în care oamenii se întâlneau și vorbeau.

Povestea e mai veche și mai colorată decât bănuiești. Hai să o descoperim împreună, de la boabele aduse din Yemen până la cafenelele pline de negustori și gânditori.

Cum a ajuns băutura turcească pe mesele europenilor

Cafeaua a pătruns în Europa în secolul al XVII-lea, mai întâi la Veneția, în jurul anului 1645. Boabele veneau din Yemen, prin Constantinopol, unde ajunseseră încă din 1543, pe vremea sultanului Soliman Magnificul.

Veneția era pe atunci principalul port comercial dintre Orient și Occident. Prin negustorii și diplomații otomani, mărfurile exotice intrau aici și de aici porneau mai departe spre toată Europa. Cafeaua a fost una dintre ele.

La început, europenii priveau cu neîncredere această băutură neagră și amară, venită din lumea musulmană. I se spunea, simplu, „băutura turcească”. Era o curiozitate care împărțea oamenii în două tabere.

Nu uita că vorbim despre o epocă a marilor descoperiri. Europa tocmai gusta arome și obiceiuri noi, de la mirodenii până la cacao, iar cafeaua s-a strecurat firesc printre ele.

Primele cafenele, locuri unde se năștea orice afacere

Prima cafenea documentată din Europa de Vest s-a deschis la Veneția, urmată de Oxford în 1650 și de Londra în 1652, unde un anume Pasqua Rosée a pus bazele localului. În scurt timp, aceste locuri au devenit inima vieții publice.

Cafeneaua a luat încet locul cârciumii. La crâșmă se bea vin și se aprindeau spiritele, dar aici, cu mintea limpede, oamenii serioși discutau politică, negustorie și ultimele noutăți.

Negustori, scriitori și gânditori își dădeau întâlnire la o ceașcă de cafea. La Paris, faimosul Café Procope, deschis în 1686, avea să fie frecventat mai târziu de Voltaire, Rousseau și Diderot.

Londonezii porecliseră aceste localuri „universități de un penny”. Pentru un singur ban plăteai intrarea și ceașca, apoi ascultai pe gratis cele mai aprinse dezbateri ale vremii. De altfel, cafeneaua lui Edward Lloyd, deschisă în 1686, aduna armatori și asigurători, și din ea s-a născut renumita companie Lloyd’s of London.

De ce cafeaua a stârnit și teamă, și fascinație

Nu toată lumea s-a bucurat de noua modă. La început, unele autorități religioase și politice priveau cafeaua cu suspiciune, tocmai pentru că venea din lumea otomană și pentru discuțiile aprinse pe care le stârnea.

Există o relatare potrivit căreia Papa Clement al VIII-lea ar fi „binecuvântat” cafeaua, în jurul anului 1600, deși detaliile țin mai mult de legendă decât de fapt sigur. Spusa a rămas, fiindcă prinde bine la o cană fierbinte.

Conducătorii se temeau de altceva. În 1675, regele Carol al II-lea al Angliei a încercat să închidă cafenelele, convins că acolo se nasc comploturi. A renunțat după câteva zile, copleșit de protestele oamenilor.

Reține pe scurt povestea cafelei în Europa

Iată, pe scurt, reperele esențiale ale acestei călătorii prin istoria cafelei în Europa:

  • A intrat în Europa în secolul al XVII-lea, pe filieră otomană, din Yemen prin Constantinopol
  • Veneția a fost prima poartă de intrare, în jurul anului 1645
  • Londra avea deja cafenele din 1652, poreclite „universități de un penny”
  • Primele cafenele au devenit centre de discuții, afaceri și chiar de teamă pentru autorități

La noi, obiceiul a venit tot pe drumul otoman, iar „cafeaua la nisip”, fiartă în ibric pe nisip încins, se mai face și azi în unele localuri. Secretul e s-o iei de pe foc imediat ce urcă spuma, fără s-o lași să dea în clocot de mai multe ori.

Așadar, data viitoare când îți faci o cafea, gândește-te puțin la drumul ei. Faptul că cafeaua s-a răspândit în Europa prin Imperiul Otoman, iar primele cafenele au devenit centre de discuții și afaceri, ne arată cum o simplă băutură poate lega culturi și schimba o lume întreagă.