„Lăsați copiii să vină la Mine”

Sunt printre cele mai blânde cuvinte din toată Evanghelia. „Lăsați copiii să vină la Mine” nu este doar un îndemn adresat părinților, ci o chemare pentru fiecare dintre noi. Prin ele, Mântuitorul ne deschide o ușă pe care, de multe ori, mândria noastră de oameni mari o ține închisă.

Hai să privim împreună la acest moment sfânt și să înțelegem ce ne cere, de fapt, Iisus Hristos.

Ce a vrut să spună Iisus prin „Lăsați copiii să vină la Mine”

Domnul ne arată aici cine intră cu adevărat în împărăția cerurilor. Nu cel cu multe merite, ci cel cu inimă curată și încredere deplină, ca a unui copil. El nu i-a alungat pe cei mici, ci i-a pus în mijloc, ca pildă vie pentru toți.

Cuvintele au fost rostite în Pereea, dincolo de Iordan, pe drumul spre Ierusalim, în ultima parte a vieții Sale pământești. Nu erau adresate doar pruncilor de față, ci nouă, tuturor. Fiecare dintre noi este chemat să se apropie cu aceeași simplitate.

Momentul evanghelic, așa cum îl mărturisește Biserica

Scena este atât de însemnată încât o găsim la trei evangheliști deodată, la Matei 19, la Marcu 10 și la Luca 18. Părinții își aduceau pruncii ca Domnul să-i binecuvânteze, iar ucenicii voiau să-i oprească, socotind că Îl tulbură de la lucruri mai de seamă.

Iisus însă S-a mâhnit de purtarea lor. Răspunsul Lui a fost blând, dar hotărât: „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți”. Apoi a făcut ceva ce numai Marcu ne mărturisește, i-a luat în brațe, Și-a pus mâinile peste ei și i-a binecuvântat. Câtă căldură în acest gest.

Tâlcul duhovnicesc al cuvintelor Domnului

Mântuirea cere o inimă smerită și fără vicleșug, gata să primească darul lui Dumnezeu fără să-l judece cu trufie. Copilul nu se îndoiește de iubirea părintelui, ci se încredințează lui pe deplin.

Sfântul Ioan Gură de Aur, în tâlcuirile sale la Matei, ne lămurește că nu naivitatea este lăudată aici. Sunt lăudate însușirile copilului: lipsa de răutate ținută în suflet, smerenia, încrederea totală și puterea de a ierta repede. Copilul nu vine cu pretenții, ci primește.

Aceasta este atitudinea cerută creștinului. Nu câștigăm cerul prin orgoliul nostru, ci îl primim ca dar.

Cum trăim aceste cuvinte ale Domnului în fiecare zi

Te apropii de Iisus Hristos prin lucruri simple, la îndemâna oricui. Prin rugăciune, prin spovedanie și împărtășanie, și prin redobândirea privirii curate a copilului asupra vieții și a aproapelui. Iată câteva pași pe care îi poți face chiar azi:

• Lasă deoparte mândria și judecata aspră a celorlalți.
• Roagă-te simplu, cu cuvintele tale, ca un copil către Tatăl.
• Iartă ușor și nu purta ranchiună ani de zile.
• Adu-ți copiii la biserică și învață-i credința prin pilda ta.

Tradiția ortodoxă îi împărtășește pe prunci fără spovedanie tocmai pe temeiul acestui cuvânt al Domnului. De aceea e bine să-i ducem la biserică de mici, ca deprinderea credinței să prindă rădăcini înainte de vârsta întrebărilor.

De ce „Lăsați copiii să vină la Mine” rămâne mereu actual

Fiecare generație are nevoie să-și păstreze inima deschisă spre Dumnezeu, oricât ar trece anii. Pentru părinții care își cresc copiii în credință, aceste cuvinte sunt o mângâiere. Pentru cei maturi, o chemare la înnoirea sufletului.

Sfântul Apostol Pavel ne ferește de o confuzie: „la răutate să fiți prunci, iar la minte să fiți desăvârșiți”. Așadar nu ni se cere să fim nepricepuți, ci curați la inimă și încrezători ca un copil.

Reține esențialul despre chemarea Domnului

Pe scurt, iată gândurile pe care merită să le ții aproape de inimă:

• Cuvintele Domnului sunt o invitație la smerenie și încredere, nu doar un îndemn pentru părinți.
• Împărăția cerurilor se deschide celor cu inimă curată, ca a unui copil.
• Apropie-te de Iisus Hristos prin rugăciune simplă, iertare și viață în Biserică.
• Crește-ți copiii în credință, prin pilda ta vie.

Poate că cel mai greu lucru pentru noi, oamenii mari, este tocmai să redevenim mici. Să lăsăm deoparte socotelile, mândria și neîncrederea, și să ne așezăm înaintea lui Dumnezeu cu mâinile goale și inima deschisă.

Atunci cuvintele „Lăsați copiii să vină la Mine” nu mai sunt doar o scenă frumoasă din Evanghelie, ci devin o chemare vie pentru fiecare zi a vieții noastre. Iar Domnul, care i-a luat odată pe prunci în brațe, ne așteaptă și pe noi cu aceeași iubire.