„Eu sunt Păstorul cel bun”, care Își pune viața pentru oi

Sunt cuvinte simple, dar care au schimbat felul în care milioane de oameni privesc viața și moartea. Când a spus „Eu sunt Păstorul cel bun”, care Își pune viața pentru oi, Iisus Hristos nu vorbea despre o slujbă obișnuită, ci despre o iubire care merge până la jertfă.

Astăzi ne uităm mai îndeaproape la aceste cuvinte. Vom vedea de unde vin, ce însemnau pentru cei care le-au auzit prima dată și, mai ales, cum le putem trăi noi, aici și acum.

Ce a vrut să spună Iisus Hristos prin „Eu sunt Păstorul cel bun”

Aceste cuvinte se găsesc în Evanghelia după Ioan, capitolul 10, versetele 11 și 14. Mântuitorul arată limpede legătura plină de iubire dintre El și fiecare om, o legătură în care El Se dă pe Sine pentru turmă.

Pentru ascultătorii din Iudeea acelor vremuri, imaginea era foarte cunoscută. Păstoritul era o îndeletnicire de zi cu zi, iar regele David fusese el însuși păstor înainte de a urca pe tron. Toți înțelegeau ce înseamnă să porți de grijă unei turme.

În greaca veche, expresia folosită este „ho poimēn ho kalos”, unde cuvântul „kalos” nu spune doar „bun”, ci „frumos, desăvârșit, model”. Iar diferența dintre acest Păstor cel bun și un simplu plătit este uriașă. Năimitul fuge când vine lupul, fiindcă oile nu sunt ale lui. Păstorul cel bun rămâne și apără turma.

De ce Păstorul cel bun Își pune viața pentru oi

Răspunsul stă într-un singur cuvânt, dragoste. Hristos nu Se jertfește din interes sau din datorie, ci pentru că ne iubește cu o iubire care nu cere nimic în schimb. Aici este miezul întregii Evanghelii.

Aceste cuvinte ale Domnului vestesc direct jertfa de pe Cruce. „Putere am să o pun și putere am iarăși să o iau” (Ioan 10:18), spune El despre viața Sa, arătând că totul se petrece de bunăvoie.

Sfântul Ioan Gură de Aur, în tâlcuirile sale la Evanghelia după Ioan, subliniază un adevăr simplu. Adevăratul păstor se cunoaște prin jertfa de sine, nu prin vorbe frumoase.

Și mai este ceva important. Fiecare suflet are preț în ochii Mântuitorului. Niciunul nu este uitat, niciunul nu este lăsat în urmă.

„Oile Mele ascultă glasul Meu”. Ce înseamnă să fii oaie a lui Hristos

A fi oaie a Păstorului celui bun nu înseamnă a fi slab sau fără voință. Înseamnă să asculți glasul Lui și să trăiești după cuvintele Domnului, lăsându-te călăuzit în lucrurile mărunte ale fiecărei zile.

Cum recunoaștem astăzi acest glas? Prin trei căi la îndemâna oricui, prin Evanghelie, prin rugăciune și prin viața din Biserică. Acolo Îl auzim pe Hristos vorbindu-ne.

Iar dacă ne rătăcim uneori, nu suntem pierduți. Pilda oii celei rătăcite ne arată un Păstor care lasă cele 99 de oi și o caută pe cea care s-a depărtat, bucurându-se când o regăsește.

Cum aducem în viața noastră cuvintele Păstorului celui bun

Vestea bună este că nu ai nevoie de lucruri mari. Cea mai simplă cale de a începe este o rugăciune scurtă, spusă în fiecare zi, prin care Îi încredințezi Mântuitorului grijile și pașii tăi.

Iată câteva repere practice, ușor de urmat:

1. Citește un scurt fragment din Evanghelia după Ioan, capitolul 10, măcar o dată pe săptămână.
2. Rostește seară Psalmul 22, care începe cu „Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi”.
3. Apropie-te de Spovedanie și de Împărtășanie, ca o întoarcere a oii la staulul ei.

La vreme de necaz, încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu alungă frica. Păstorul care Și-a pus viața pentru tine nu te părăsește tocmai la greu.

Reține pe scurt înțelesul acestor cuvinte ale Domnului

Dacă vrei să ții minte esențialul, iată-l strâns în câteva rânduri:

• Cuvintele se află în Evanghelia după Ioan, capitolul 10.
• Păstorul cel bun Își pune viața pentru oi dintr-o dragoste jertfelnică, nu din interes.
• A fi oaie a lui Hristos înseamnă să asculți și să împlinești cuvintele Domnului.
• Rugăciune zilnică, citirea Evangheliei și viață în Biserică, acestea sunt pașii concreți.

În tot ce a spus și a făcut, Iisus Hristos ne-a arătat o iubire fără margini. Când rostește „Eu sunt Păstorul cel bun”, care Își pune viața pentru oi, El nu ne cere să fim desăvârșiți, ci doar să-I ascultăm glasul și să-L lăsăm să ne poarte de grijă.

Iar de aici începe totul. Un Păstor care nu fuge, care nu uită și care Se jertfește pentru fiecare în parte merită încrederea noastră deplină, astăzi și în fiecare zi care vine.