Ce este agheasma mică și ce este agheasma mare. Iată care e diferența și cum o folosești corect

Mulți creștini țin acasă o sticluță cu apă sfințită, dar nu mai știu sigur ce fel de agheasmă au pus deoparte. E firesc să te încurci, fiindcă seamănă la prima vedere. Diferența contează însă mai mult decât crezi.

Ca să lămurim de la bun început ce este agheasma mică și ce este agheasma mare, reține un singur lucru. Amândouă sunt apă sfințită prin rugăciunea preotului, dar se deosebesc prin momentul sfințirii, prin slujbă și prin felul în care le folosești.

Ce este agheasma mică și ce este agheasma mare, pe scurt

Agheasma este apă binecuvântată prin rugăciune și prin chemarea Duhului Sfânt, cu semnul Sfintei Cruci. Agheasma mare se face o singură dată pe an, de Bobotează, iar agheasma mică se poate sfinți oricând peste an.

De aici pornește toată deosebirea. Una ține de marele praznic al Botezului Domnului, cealaltă te însoțește în nevoile obișnuite ale casei. Oamenii le confundă tocmai pentru că arată la fel într-un pahar, deși au rânduieli și roluri diferite.

Agheasma mare, când se face și ce putere are

Agheasma mare se sfințește prin slujba Sfințirii celei Mari a apei, în ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, și în ziua praznicului, pe 6 ianuarie. Este socotită cea mai puternică apă sfințită și, după mărturia Bisericii, se păstrează peste an fără să se strice.

Se ia pe nemâncate, dimineața, înainte de orice mâncare sau băutură. Iei o linguriță sau câteva înghițituri, zici „Doamne, ajută” și îți faci apoi rugăciunea de dimineață, cu o bucățică de anafură unde există acest obicei.

În zilele dintre Bobotează și odovania praznicului, pe 14 ianuarie, agheasma mare poate fi luată de toți credincioșii. În restul anului o primesc mai ales cei opriți de la Împărtășanie, ca mângâiere duhovnicească, cu binecuvântarea duhovnicului. Greșit este să crezi că trebuie băută cât mai multă; rânduiala cere puțină, luată cu credință.

Agheasma mică, când se face și la ce o folosești

Agheasma mică se sfințește oricând peste an, prin slujba Sfeștaniei, numită și Sfințirea cea Mică a apei. Se folosește la binecuvântarea casei, a oamenilor și a lucrurilor, iar pe ea o poți lua și peste zi, nu doar pe nemâncate.

Cheamă preotul pentru sfeștanie la mutarea într-o casă nouă, la începutul unei lucrări, la vreme de boală în familie sau pur și simplu lunar, în prima zi a lunii. Vine cu busuiocul și stropește încăperile.

Cu agheasmă mică poți stropi casa, grădina, fântâna, animalele sau mașina. O poți bea peste zi și o poți pune chiar în mâncare sau în apa de băut, ca o binecuvântare.

Cum păstrezi corect agheasma acasă

Ține agheasma într-un vas curat, de preferință o sticlă de sticlă cu dop, pusă deoparte doar pentru ea. Așaz-o la loc de cinste lângă icoane, la întuneric și răcoare, departe de alimente, și marcheaz-o clar ca să nu ajungă din greșeală la gătit.

O greșeală des întâlnită este păstrarea în recipiente vechi de plastic, etichetate. Alta este aruncarea ei la canal. Dacă a rămas agheasmă mare de anul trecut sau dacă prisosește, n-o arunca la gunoi.

Toarn-o la rădăcina unui pom, într-un loc curat și neumblat, ori într-o apă curgătoare.

Ține minte deosebirea dintre cele două agheasme

Iată, pe scurt, ce trebuie să reții despre fiecare dintre cele două feluri de apă sfințită:

  • Agheasma mare, doar de Bobotează (5 și 6 ianuarie), se ia pe nemâncate, cea mai puternică.
  • Agheasma mică, oricând peste an, la sfeștanii și binecuvântări obișnuite.
  • Amândouă se păstrează curat, lângă icoane, în vas de sticlă.
  • Nu se aruncă niciodată la canal, ci la rădăcina unui pom sau în apă curgătoare.

Acum că ai înțeles ce este agheasma mică și ce este agheasma mare, le poți cinsti pe fiecare așa cum se cuvine, fără să le mai confunzi. Pentru cazurile aparte, cum sunt postul sau oprirea de la Împărtășanie, sfătuiește-te întotdeauna cu preotul ori cu duhovnicul tău.

Apa sfințită este un dar pe care Biserica ni-l pune la îndemână în fiecare an. Folosit-o cu evlavie și cu inimă curată, iar binecuvântarea ei va fi simțită în toată casa.