Busuiocul (Ocimum basilicum) este înrudit cu menta și urzica. Cercetătorul științific Virginia Ciocan îl așază între plantele cu proprietăți adaptogene, care ajută organismul să facă față mai ușor la diferite situații de stres și boli. Deși este folosit în scop medicinal din cele mai vechi timpuri, este puțin studiat la noi. În limba greacă „basileus” înseamnă „rege”. Această denumire provine din credința că busuiocul a crescut în locul în care Împărăteasa Elena a aflat Sfânta Cruce.
Datorită prospețimii și aromei sale deosebite, busuiocul este folosit în practicile religioase (la sfințirea apei, stropirea caselor și a obiectelor cu aghiasmă și la împodobirea Sfintei Cruci). Românii au obiceiul să așeze busuioc la icoane sau să-l păstreze în vaze, ca să miroasă frumos în casă.
Busuiocul echilibrează mai multe sisteme din corp Are efecte echilibratoare asupra organismului și îndeosebi calmante asupra sistemului nervos central suprasolicitat. Datorită acestor efecte, busuiocul susține și alte sisteme din corp, precum cel endocrin, respirator, digestiv și circulator.
Doctorul biolog Virginia Ciocan recomandă busuiocul în toate afecțiunile cauzate de un dezechilibru nervos, precum depresie, nevroză, disfuncție a glandelor sudoripare, suprarenale, mamare și sexuale. Este de asemenea benefic în afecțiunile aparatului respirator: răceli, astm, bronșită, alergii respiratorii.
Are efecte stimulente asupra digestiei, antiinflamatoare la nivelul rinichilor, dezinfectante, antifungice și antibacteriene (antiseptice la nivelul intestinelor și plămânilor), diuretice, expectorante, vasodilalatoare și antitumorale.
Poate fi util în bolile ficatului, bilei și rinichilor, în afecțiunile cardiovasculare cu potențial fatal, precum ACV, infarct miocardic, sau în cancer.
Moduri de utilizare
Academicianul Ovidiu Bojor recomandă utilizarea busuiocului sub formă de infuzie, după rețetele tradiționale. Se folosesc 1-2 lingurițe de frunze de busuioc proaspete sau uscate la 1 cană de apă.
Dr. Virginia Ciocan spune că frunzele verzi de busuioc se pot păstra în borcane de sticle, acoperite cu ulei de măsline. Se adaugă și puțină sare. Dacă se folosește la mâncărurile gătite, se adaugă la final.
Contraindicatii:
Ceaiul de busuioc este cunoscut pentru proprietățile sale benefice, dar ca orice remediu natural, are și anumite contraindicații:
Femeile Însărcinate sau care Alăptează: Nu este recomandat consumul de ceai de busuioc de către femeile însărcinate sau care alăptează, deoarece anumite compuși din busuioc pot fi nesiguri în aceste situații.
Persoane cu Tulburări de Sângerare: Busuiocul poate încetini coagularea sângelui, astfel că persoanele cu tulburări de sângerare sau cei care urmează să se supună unei intervenții chirurgicale ar trebui să evite consumul acestuia.
Interacțiuni cu Medicamente: Busuiocul poate interacționa cu anumite medicamente, inclusiv cele anticoagulante sau antiplachetare. De aceea, este important să consultați medicul înainte de a-l consuma dacă luați astfel de medicamente.
Persoane cu Hipoglicemie sau Diabet: Deoarece busuiocul poate influența nivelurile de zahăr din sânge, persoanele cu diabet sau hipoglicemie ar trebui să-l consume cu precauție și sub supravegherea unui medic.
Reacții Alergice: Deși rare, unele persoane pot dezvolta reacții alergice la busuioc. Simptomele pot include erupții cutanate, mâncărime sau dificultăți de respirație.
În concluzie, deși ceaiul de busuioc are numeroase beneficii pentru sănătate, este important să țineți cont de aceste contraindicații și să consultați un specialist în domeniul sănătății înainte de a-l include regulat în dieta dumneavoastră, mai ales dacă aveți condiții medicale preexistente sau luați medicamente.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.