Îți mai aduci aminte cum stăteai pe prispă, vara, și bunica îți spunea, cu glasul ei domol, că „Cucul cântă până la Sânziene”? Pentru cei mai mulți dintre noi, vorbele acestea sunt printre cele mai dragi amintiri din copilărie. Cucul cântă până la Sânziene și alte vorbe din bătrâni. Câte mai știi cu adevărat, dacă stai și te gândești?
Sânzienele, sărbătorite pe 24 iunie, cad fix la miezul verii și au strâns în jurul lor o comoară de proverbe, zicători și ghicitori. Hai să le luăm pe rând, așa cum le-am auzit la bunici, la o cană de ceai.
De ce s-au adunat atâtea vorbe din bătrâni în jurul Sânzienelor
Sânzienele cad imediat după solstițiul de vară, în 20-21 iunie, adică la cea mai lungă zi din an. Tocmai de aceea poporul a legat de ele zeci de semne despre vreme, recoltă și rosturile gospodăriei.
În calendarul ortodox, ziua de 24 iunie este și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, așa că în aceste vorbe se amestecă firesc credința creștină cu obiceiurile vechi despre flori și câmp. Era vremea când munca era în toi, iar țăranul avea nevoie de repere clare.
De aceea vara, cu coasa și secerea pe umăr, a născut cele mai multe vorbe cu tâlc. Vorbele acestea erau, de fapt, înțelepciunea adunată în câteva cuvinte.
„Cucul cântă până la Sânziene”, semnul care vestea vara coaptă
Cucul cântă până la Sânziene fiindcă bătrânii au băgat de seamă că pasărea amuțește exact pe la sfârșitul lui iunie. Lucrul are bază reală: masculul de cuc cântă intens din aprilie până spre solstițiu, în plin sezon de împerechere, apoi tace.
Oamenii ziceau că, după ce tace, cucul „s-a înecat cu orz” ori că se preface în uliu. Dacă îl auzeai cântând după Sânziene, era socotit semn rău.
Tot despre el se mai spunea și „Cucul nu cântă la casa lui”, vorbă pentru cei care îi învață pe alții, dar ei nu fac. Și aici e adevăr, fiindcă femela de cuc își lasă ouăle în cuiburi străine.
Zicători despre vreme și recoltă, așa cum le spuneau bunicii
Pentru țăran, zicătorile de vară erau un adevărat calendar al naturii. După ploaia, roua și căldura din ziua de Sânziene, el ghicea cum va fi restul verii și cât de bogată recolta.
Se spunea „Sânzienele leagă rodul”, cu credința că tocmai atunci se hotărăște cât rod vor da pomii și grânele. În unele sate se zicea că, dacă plouă de Sânziene, alunele se strică și fructele se pătează.
Tot acum se gata cucul și se coc cireșele, semn limpede că primăvara a rămas în urmă. Iar despre cei leneși era vorba aspră „Cine doarme de Sânziene, doarme tot anul”.
Proverbe despre dragoste, sănătate și noroc
Multe vorbe despre Sânziene ating dragostea și sănătatea, fiindcă fetele își puneau cununi de flori galbene pe casă ca să afle dacă se mărită în acel an. Dacă coronița rămânea agățată pe acoperiș, era semn de nuntă.
Floarea de sânziană, galbenă și cu miros de miere, se culegea dimineața, după ce se ridica roua. Se credea că plantele strânse în noaptea sărbătorii au putere de leac mai mare, așa că atunci se adunau busuiocul și sunătoarea.
Despre roua de Sânziene se spunea că vindecă, iar fetele se spălau cu ea pe față pentru frumusețe. Etnografi precum Simion Florea Marian și Tudor Pamfile au consemnat aceste obiceiuri în culegerile lor de folclor.
Ghicitori și vorbe cu tâlc despre miezul verii
Seară de Sânziene se încheia cu ghicitori puse copiilor, ca să le deschidă mintea. „Galben ca aurul, mic cât un bănuț, miroase a vară, n-are niciun dinte”, iar răspunsul era chiar floarea de sânziană.
Aceste vorbe treceau din gură în gură la șezători și la muncile câmpului. Din păcate, multe s-au uitat, deși le putem readuce ușor în familie, povestindu-le copiilor.
Ține minte câteva vorbe și spune-le mai departe
Iată, pe scurt, lucrurile pe care merită să le ții minte despre vorbele din bătrâni legate de Sânziene:
- Sânzienele se sărbătoresc pe 24 iunie, la miezul verii
- „Cucul cântă până la Sânziene”, semn că vara s-a copt
- Roua și florile galbene erau socotite leac și aducătoare de noroc
- Cununile aruncate pe casă spuneau fetelor dacă se mărită
- Spune-le copiilor măcar o vorbă auzită de la bunici
Vorbele acestea nu sunt doar amintiri frumoase, ci o legătură cu cei care au fost înaintea noastră. Păstrate și spuse mai departe, ele țin vie o lume întreagă, cu mirosul fânului și cu glasul cucului în zori.
Așa că, „Cucul cântă până la Sânziene” și alte vorbe din bătrâni, câte mai știi tu? Scrie-ne în comentarii o zicătoare sau o ghicitoare auzită de la bunica ta, ca să le adunăm laolaltă și să nu se piardă.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.