Pune urechea pe pieptul cuiva si o sa auzi mereu aceeasi melodie, „lub-dub, lub-dub”, repetata la nesfarsit. Pare simplu, dar multi oameni cred ca acel sunet vine din muschiul inimii care se zbate. Adevarul e mai interesant.
Sunetul „lub-dub” al inimii e dat de inchiderea valvelor ei, nu de contractia muschiului. Practic, ceea ce numim „bataile inimii” sunt niște clapete care se inchid una dupa alta, perfect sincronizat, de zeci de mii de ori pe zi.
Ce este, de fapt, sunetul „lub-dub” al inimii
Inima nu „bate” ca o toba lovita din interior. Zgomotul caracteristic apare in momentul in care valvele cardiace se inchid si opresc brusc curgerea sangelui.
„Lub” (primul zgomot, notat de medici S1) se aude cand se inchid valvele dintre atrii si ventricule. „Dub” (al doilea zgomot, S2) apare putin mai tarziu, cand se inchid valvele dintre ventricule si marile artere.
Așadar, expresia „bataile inimii” e oarecum inselatoare. Noi auzim, de fapt, vibratia produsa la inchiderea acestor mici porti interioare.
Cum produc valvele inimii cele doua sunete
Valvele inimii sunt patru clapete care lasa sangele sa treaca într-o singura direcție. Cand fluxul vrea sa se intoarca, ele se inchid pe loc, iar oprirea brusca a sangelui face vibratia pe care o percepem ca sunet.
Primul zgomot, „lub”, vine de la valvele mitrala si tricuspida, cele care despart atriile de ventricule. Al doilea, „dub”, e dat de valvele aortica si pulmonara.
Un detaliu pe care putini il stiu: sunetul nu se naste din lovirea foitelor intre ele, ci din vibratia sangelui si a peretilor inimii cand curgerea se opreste. Cele doua zgomote se succed la fiecare bataie, in jur de 100.000 de ori pe zi.
De ce auzim inima cu stetoscopul
Cand medicul iti pune stetoscopul pe piept, asculta tocmai daca cele doua sunete sunt curate si ritmice. Le verifica in patru puncte de pe torace, fiecare corespunzand unei valve.
Un „suflu” la inima nu e acelasi lucru cu „lub-dub”. Suflul e un zgomot in plus, un fel de suierat dat de sangele care trece turbulent printr-o valva ingustata sau care nu se inchide etans.
Aici apare o confuzie frecventa. Multi se sperie ca orice suflu înseamnă boala grava, însă la copii si tineri multe sufluri sunt nevinovate si dispar de la sine.
Tot de aceea conteaza ritmul. O pauza neregulata intre batai sau un puls peste 100 in repaus pot semnala o fibrilatie atriala, mai des intalnita dupa 65 de ani. Merita sa-ti numeri pulsul la incheietura cateva minute din cand in cand.
O curiozitate care arata cat de bine e construit corpul
Gândește-te putin la cifre. Inima repeta acest „lub-dub” in jur de 100.000 de ori pe zi, fara pauza, ani la rand, pompand aproximativ 5 litri de sange pe minut in repaus.
Intre „dub” si urmatorul „lub” exista o scurta odihna, momentul in care inima se umple iar cu sange. Acel ragaz e chiar mai lung decat contractia.
Sunetul pe care il asociem cu viata este, la urma urmei, zgomotul unor clapete minuscule care se inchid la fix. Iar faptul ca sunetul „lub-dub” al inimii e dat de inchiderea valvelor ei, si nu de muschi, ne arata cat de inteligent e construit corpul nostru.
Stiai deja sau te-a luat prin surprindere? Spune-ne in comentarii.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.