Floarea care învie din uscăciune. Iată de ce bătrânii o numeau mâna Maicii Domnului!

Există o plantă pe care o ținea aproape fiecare gospodină de la țară, undeva lângă icoane, strânsă ghem și uscată ca un mănunchi de vreascuri. Părea moartă de-a binelea. Dar o puneai în apă și, ca prin minune, prindea iar viață. Aceeași plantă se poate deschide și închide de zeci de ori, ani la rând, de aceea era socotită din bătrâni semn de viață și de înviere.

I se spunea mâna Maicii Domnului, iar povestea ei a trecut din mamă în fiică, fără să se piardă. Hai să vedem de ce a rămas atât de dragă oamenilor.

Ce este mâna Maicii Domnului și de ce o socoteau bătrânii semn de viață

Mâna Maicii Domnului este o plantă care se usucă, se strânge ghem și pare pierdută, dar se desface din nou când dă de apă. Botaniștii o cunosc drept trandafirul de Ierihon, însă la noi numele i se trage de la forma ei deschisă, ca o palmă întinsă spre cer.

Când e uscată, arată ca un ghem maro, închis în sine, cu ramurile răsucite spre interior. O privești și nu-ți vine să crezi că mai are viață în ea. Pusă în apă, ramurile se întind încet, una câte una, până se face o rozetă verzuie. Tocmai această desfacere, asemenea unei mâini care se deschide, a făcut-o să poarte numele Maicii Domnului în credința populară.

De ce se deschide și se închide planta de zeci de ori

Secretul stă în felul ei de a simți umezeala. Planta se deschide când dă de apă și se închide la loc când se usucă, iar acest dans se poate repeta de zeci de ori, fără ca ea să moară cu adevărat.

În botanică, fenomenul se numește anhidrobioză, adică puterea de a trăi aproape complet uscată. Ramurile par moarte, dar, puse în apă, prind iar putere în 3 până la 6 ore. O singură mână a Maicii Domnului ținea astfel în casă generații întregi, fiind dată mai departe ca un lucru de preț.

Ce credințe se păstrează din bătrâni despre mâna Maicii Domnului

Se spune din bătrâni că planta se ținea în casă ca semn de noroc, de sănătate și de înviere, mai ales în preajma sărbătorilor mari. Mulți o puneau la apă în noaptea de Înviere și, dacă se deschidea frumos și repede, credeau că anul va fi cu spor.

Femeile gravide o așezau și ele în apă, iar desfacerea ei completă era luată ca semn că vine ceasul cel bun al nașterii. De aceea o țineau lângă icoane, alături de busuioc și de alte plante sfințite.

Dacă planta rămânea strânsă și nu mai voia să se deschidă, era socotit, dimpotrivă, semn de necaz.

Cum se ține și se îngrijește mâna Maicii Domnului în casă

Mâna Maicii Domnului se ține uscată, într-un loc răcoros, și se pune într-un castron cu apă la temperatura camerei doar când vrei să o vezi deschisă. Așaz-o cu partea de jos în apă și, în câteva ore, ramurile încep să se desfacă.

Iată regulile simple de care să ții cont:

  • O pui la apă cel mult o dată, de două ori pe lună, ca să nu mucegăiască.
  • O lași în apă maximum 5 până la 7 zile, nu mai mult.
  • Schimbi apa la fiecare 1 sau 2 zile.
  • O scoți, o scuturi și o lași la uscat complet înainte de a o pune deoparte.

Greșeala începătorilor este să o țină zile întregi, chiar săptămâni, în apă. Așa putrezește și se strică. Apa fierbinte sau apa cu mult clor îi tocesc și ele rozeta, deci folosește apă obișnuită, lăsată să stea.

Trei lucruri de ținut minte despre mâna Maicii Domnului

Pe scurt, iată ce merită reținut despre această plantă:

  • O singură plantă se deschide și se închide de zeci de ori, ani la rând.
  • Se pune la apă rece câteva ore, apoi se usucă bine înainte de a o pune deoparte.
  • Din bătrâni e socotită semn de viață, de înviere și de noroc în casă.

Dincolo de credințe, rămâne o minune liniștită a firii. Aceeași plantă se poate deschide și închide de zeci de ori, ani la rând, de aceea oamenii au văzut în ea, pe drept, un semn de viață și de înviere care nu se stinge ușor.

Tu ai avut mâna Maicii Domnului în casă? Spune-ne în comentarii cum o foloseau ai tăi și ce semne citeau bătrânii în desfacerea ei.