Există un gest mic, aproape tandru, pe care îl fac doi pinguini când stau față în față. Își apleacă încet capul și gâtul, ca o reverență. Pinguinii se apleacă și „își fac plecăciuni” unul altuia ca semn de afecțiune și pace, mai ales între parteneri, iar dacă l-ai văzut vreodată într-un documentar, probabil ți-a rămas în minte.
E unul dintre acele momente din natură care te fac să zâmbești fără să-ți dai seama. Hai să vedem ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei plecăciuni.
De ce se apleacă pinguinii unul în fața celuilalt
Plecăciunea nu e o întâmplare și nici o mișcare rămasă din mers. Pinguinul își coboară capul și ciocul spre propriile picioare sau spre sol, un semnal clar că nu are gânduri agresive și că vine în pace spre celălalt.
Gestul apare cel mai des la cuib, acolo unde tensiunea poate fi mare. Când un pinguin se apropie de cuibul altuia, plecăciunea spune, practic, „sunt prietenos, nu te ataca”. Așa se evită multe conflicte într-o colonie aglomerată, cu mii de păsări.
Spre deosebire de legănatul obișnuit din timpul mersului, această aplecare e lentă și intenționată, îndreptată mereu către un alt pinguin.
Ce spun cercetătorii despre acest comportament al pinguinilor
La specii precum pinguinii Adélie, Gentoo sau imperiali, plecăciunea face parte din ritualul de curtare și din recunoașterea partenerului. Nu e o reverență de politețe între toți pinguinii, ci un limbaj intim, folosit mai ales în cuplu.
Biologii marini, inclusiv echipele care filmează pentru documentarele BBC Earth, au observat plecăciuni însoțite de mișcări sincronizate ale capului și de strigăte. Masculul Adélie aduce uneori o pietricică pentru cuib, iar aplecarea însoțește acest mic dar.
Plecăciunea apare și ca salut, atunci când unul dintre parteneri se întoarce după ce a plecat după hrană. E felul lor de a se reîntâlni și de a-și întări legătura.
Loialitate și afecțiune. Ce ne învață pinguinii despre legături
Aici devine emoționant. Multe perechi de pinguini rămân împreună sezon după sezon și se recunosc, în zgomotul coloniei, doar după voce. Se găsesc printre mii de păsări și se salută din nou cu aceste plecăciuni.
Pinguinii imperiali duc unul dintre cele mai grele eforturi părintești din lume. Masculul ține oul pe picioare, sub o cută de piele, vreo 60 până la 65 de zile, în geruri sub minus 40 de grade, fără să mănânce.
Înainte și după schimbul la clocit, partenerii se apleacă și se strigă unul pe altul. Plecăciunea pecetluiește încrederea de care au nevoie ca să scoată puiul împreună.
Reține pe scurt despre plecăciunile pinguinilor
Iată cele mai importante idei despre acest comportament al pinguinilor:
- Plecăciunea înseamnă afecțiune, pace și încredere între parteneri
- Apare cel mai des la cuib și la reîntâlnirea perechii
- Ajută la evitarea conflictelor în colonia aglomerată
- Multe perechi rămân împreună mulți ani și se recunosc după voce
- La imperiali, masculul cloceste oul singur, 60 până la 65 de zile
Poate părea doar un gest mărunt, însă spune o poveste întreagă despre răbdare și loialitate. Pinguinii se apleacă și „își fac plecăciuni” unul altuia ca semn de afecțiune și pace, iar în spatele acestei reverențe stă o legătură pe care multe animale nu o cunosc.
E un motiv bun să-i privim altfel data viitoare când îi vedem pe ecran. Tu știai de acest obicei al pinguinilor? Spune-ne în comentarii ce te-a surprins cel mai mult!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.