Înainte să întindem mâna spre pâine, bunicii noștri se opreau o clipă și își făceau semnul crucii. Rugăciunea dinainte și de după masă este acel gest scurt prin care mulțumim lui Dumnezeu pentru hrana de pe masă și cerem binecuvântare asupra ei.
Nu e o vorbă lungă și complicată. E o tradiție creștină veche, pe care o poți spune în familie sau singur, și pe care merită să o redescoperi.
Ce este, de fapt, această tradiție creștină
Mulțumirea adusă lui Dumnezeu pentru hrană este, în greacă, evharistie, adică recunoștință. Creștinii ortodocși o spun de veacuri tocmai ca să nu uite că pâinea de zi cu zi vine de la El, nu doar de la munca noastră.
Aici e și diferența care contează. Una e să rostești mecanic câteva cuvinte din obișnuință, și alta e să te oprești cu adevărat și să simți recunoștință.
Gândește-te o clipă. Câte mese ai luat fără să spui nimic? Tocmai de aceea binecuvântarea mesei nu e umplutură, ci o legătură vie cu Dumnezeu.
Textul rugăciunii dinainte de masă
Rugăciunea cea mai cunoscută dinainte de masă este „Tatăl nostru”, urmată de versetele din Psalmul 144: „Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc, Doamne, și Tu le dai lor hrană la bună vreme. Deschizi Tu mâna Ta și saturi pe tot cel viu de bunăvoință. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
Dacă ești grăbit, e bună și varianta scurtă. Un simplu „Doamne, binecuvântează”, cu semnul crucii, este primit la fel.
Pentru copii, cel mai ușor de deprins este „Doamne, binecuvântează bucatele și pe noi”. Repetată zilnic, înainte de fiecare masă, formează obiceiul mai bine decât textele lungi.
Textul rugăciunii de după masă
După ce ne-am ridicat de la masă, nu plecăm fără mulțumire. Rugăciunea de după masă o spunem tocmai pentru că darul s-a împlinit, ne-am săturat, iar recunoștința se cuvine la final, nu doar la început.
Textul folosit de obicei este acesta: „Mulțumim Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru, că ne-ai săturat pe noi de bunătățile Tale cele pământești. Nu ne lipsi pe noi nici de cereasca Ta Împărăție, ci precum în mijlocul ucenicilor Tăi ai venit, Mântuitorule, pacea dându-le lor, vino și la noi și ne mântuiește pe noi. Amin.”
În multe case se adaugă „Slavă Ție, Doamne, slavă Ție”, rostit de trei ori.
Când și cum o spui corect
Rugăciunea la masă se rostește stând în picioare, cu fața spre icoană sau spre candelă, cu semnul crucii la început și la sfârșit. O spui dimineața, la prânz și seară, înainte de prima îmbucătură și după ultima.
În gospodăriile noastre, de obicei cel mai în vârstă o rostește cu voce, iar ceilalți repetă „Amin”. La masa de Crăciun sau de Paște capătă o solemnitate aparte.
Greșeala cea mai des întâlnită e graba. O spui pe fugă, cu ochii în telefon sau în televizor, fără să-ți faci semnul crucii. Oprește activitatea pentru câteva secunde. Atât cere.
Sprijin sufletesc, nu formulă magică
Rugăciunea dinainte și de după masă nu este o vrajă care îți garantează ceva. Este un act de mulțumire și o tradiție vie a Bisericii, care ne învață recunoștința și cumpătarea, și care strânge familia laolaltă.
Iar pentru sănătate și boală, ține minte un lucru. Rugăciunea însoțește, dar nu înlocuiește. Cere și sfatul preotului tău, al duhovnicului, și mergi la medic pentru tratament.
Reține esențialul despre rugăciunea la masă
Iată, pe scurt, lucrurile cele mai importante de care să ții cont:
- Înainte de masă spui „Tatăl nostru” și faci semnul crucii
- După masă mulțumești cu „Mulțumim Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru”
- O rostești cu inima, nu grăbit, stând cu fața spre icoană
- Pe copii îi înveți varianta scurtă, din primii ani
- Este sprijin de credință și tradiție, nu garanție automată
Nu trebuie să fii un om învățat ca să mulțumești pentru pâinea de pe masă. Alege varianta care ți se potrivește, cea scurtă sau cea completă, și spune-o din inimă.
Cu timpul, rugăciunea dinainte și de după masă devine parte din tine, iar masa nu mai e doar o oprire pentru foame, ci un dar pe care îl primești cu mulțumire.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.