Dăunătorii cartofilor: cum să scăpăm de ei și să avem o cultură bogată de cartofi

Cartofii sunt adesea afectați de diverși paraziți și boli. Dacă doriți ca plantele să rămână sănătoase și să vă bucurați de o recoltă bună la finalul sezonului, este important să știți cum să identificați problemele specifice ale culturii și cum să le combateți. În acest articol vă oferim o descriere a celor mai frecvente boli ale cartofilor, precum și metode de combatere a acestora și a dăunătorilor.

Boli și tratamentul acestora

Bacteriene

Cartofii pot fi infectați cu boli bacteriene provenite din sol, din buruieni sau din tuberculi infectați. Cea mai frecventă boală bacteriană este ofilirea în inel. Cartofii infectați încep să se ofilească: mai întâi se usucă partea aeriană a plantei, apoi boala coboară spre rădăcini. Boala se răspândește mai rapid în timpul caniculei. La temperaturi mai scăzute și umiditate crescută, infecția progresează mai lent.

O altă boală comună a cartofilor este putregaiul brun. Plantele afectate încep să se ofilească, frunzele se îngălbenesc și se răsucesc, zona de la rădăcină putrezește, iar tuberculii emană un miros neplăcut de putrefacție. Pentru combaterea acestei boli, este recomandată stropirea culturii cu „Baktofit” înainte de înflorire, îndepărtarea buruienilor, tratarea materialului de plantat cu fungicide și uscarea tuberculilor înainte de depozitare.

O boală frecventă este și piciorul negru. Afectează atât partea aeriană, cât și subterană a plantei. Se dezvoltă intens la temperaturi scăzute, iar simptomele apar rapid: frunzele de la bază se îngălbenesc, se răsucesc și se deformează, tulpina se înnegrește și începe să putrezească. În stadiul final, și tuberculii sunt afectați și încep să putrezească.

Boala poate fi combătută prin stropirea plantei cu o soluție de permanganat de potasiu și presărarea solului cu cenușă de lemn.

O altă boală bacteriană frecventă a cartofului

cancerul bacterian. Această boală afectează tuberculii pătrunzând prin crăpături mici. La temperaturi ridicate și umiditate mare, se dezvoltă rapid, cu simptome precum ofilirea și uscarea tulpinii, slăbirea sistemului radicular și apariția excrescențelor pe tuberculi. Nu există tratament eficient pentru această boală, însă poate fi prevenită. Este importantă alegerea atentă a materialului de plantat și respectarea rotației culturilor.

Virale

Boliile virale sunt printre cele mai periculoase, deoarece evoluează rapid și pot distruge o mare parte din cultură într-un timp scurt. Majoritatea bolilor virale nu pot fi tratate.

Cea mai frecventă este mozaicul. Această boală are trei variante, dar în toate cazurile virusul se transmite fie prin paraziți, fie prin contact cu plante bolnave. Infecția progresează în condiții de temperatură ridicată și umiditate scăzută.

Prima variantă este mozaicul pătat. Simptome: pete deschise pe frunze, fotosinteza este afectată, iar producția scade drastic.

A doua variantă este mozaicul încrețit. Plantele afectate cresc lent, nu înfloresc, produc puțini tuberculi de slabă calitate. Frunzele se decolorează, se încrețesc și se usucă. Pentru prevenție se pot folosi produse precum „Ditan” și „Ridomil”.

A treia variantă este mozaicul cu dungi. Tulpinile devin fragile, iar frunzele se acoperă de pete și dungi. Se recomandă tratamentul cu „Bravo” sau „Shirlan”.

Există și alte boli virale. Printre acestea se numără necroza tuberculilor… De obicei transmisă de nematozi din sol. Simptome: flori deformate, pete deschise pe frunze și tulpină, necroze, dungi și inele maronii pe tuberculi.

Nu există tratament pentru această boală. Prevenirea presupune respectarea rotației culturilor.

Fungice

Boliile cauzate de ciuperci sunt de asemenea periculoase, dar majoritatea pot fi tratate cu produse speciale.

Cea mai comună boală fungică este râia neagră. Se dezvoltă în condiții de umiditate ridicată și temperaturi scăzute. Afectează atât planta, cât și tuberculii. Plantele bolnave sunt firave, prezintă ulcerații maronii pe tulpini și mucegai alb la bază. Tuberculii se acoperă de pete întunecate și negi. Pentru combatere, se pot folosi produse precum „Ditan M-45”, „Kolfugo” sau „Mancozeb”.

O altă boală frecventă este mana cartofului sau putregaiul brun, care se răspândește rapid în condiții calde și umede. Se recunoaște după pete maronii pe frunze și tulpini, uneori cu mucegai. Se poate trata cu „HOM”, sulfat de cupru sau „Fitosporin”. Un remediu popular este un amestec din zer de lapte și câteva picături de iod. Este important ca tratamentul să înceapă devreme, altfel, dacă boala afectează peste 10% din partea aeriană, nu mai poate fi oprită.

O altă boală fungică des întâlnită fomoza. Această ciupercă invadează țesuturile plantei și afectează atât partea aeriană, cât și tuberculii. Se dezvoltă rapid în condiții calde și umede. Simptome: pete închise cu puncte maronii pe tulpină, plantele cresc greu, frunzele se micșorează, iar tuberculii dezvoltă ulcerații cu spori. Nu există tratament, doar măsuri preventive: tratarea tuberculilor înainte de plantare, rotația culturilor și alegerea soiurilor rezistente.

Cartofii sunt adesea afectați și de fuzarioză, ceea ce reduce semnificativ producția. Simptome: frunzele se decolorează, se răsucesc, se îngălbenesc și se ofilesc. Pe tuberculi, boala nu este ușor de observat; ei încep să putrezească la câteva luni după recoltare, țesutul devine uscat, iar cartoful emite un miros neplăcut. Boala nu se poate trata, dar se poate preveni prin tratamente cu zeamă bordeleză și alte produse cu sulfat de cupru.

Combaterea dăunătorilor

Cel mai frecvent dăunător al cartofilor este gândacul de Colorado. Este un insect mic, ușor de recunoscut prin dungile roșcate de pe spate. Femela poate depune până la 700 de larve într-un sezon, care consumă frunzele plantei. Atât adulții, cât și larvele provoacă daune semnificative plantei și calității recoltei. Poate fi combătut cu produse precum „Coragen”, „Colorado”, „Apache”, „Prestige”, „Aktara” și „Commander +”. Este esențial să citiți instrucțiunile înainte de utilizare.

Viermii sârmă sunt un alt dăunător periculos. Este larva gândacului clic. Se dezvoltă timp de 5 ani, timp în care distruge lăstarii tineri și tuberculii, lăsând găuri care duc ulterior la putrezirea cartofilor. Se poate combate cu tratamente chimice (evitate în timpul înfloririi) sau cu metode naturale, cum ar fi o soluție de gudron de mesteacăn (o lingură la 5 litri de apă). Tuberculii se înmoaie în această soluție înainte de plantare pentru protecție.

Un alt dăunător des întâlnit este coropișnița. Acest insect trăiește în sol, fiind greu de observat, dar semnele apar prin găurile făcute în pământ. Dăunează rădăcinilor și părții aeriene a cartofului.

Se poate elimina cu un amestec dintr-o găleată de apă fiartă și 150 ml de kerosen.

Cartofii pot fi afectați și de puricele cartofului – un insect mic, de culoare neagră, gri, albastră sau verde, cu abilitatea de a sări.

Atât adulții, cât și larvele dăunează plantelor. Adulții rod frunzele, iar larvele se hrănesc cu tulpina. Se pot combate cu produse precum „Colorado” sau „Marshal”, dar și cu metode naturale – o soluție pe bază de cenușă, decoct de mușețel și praf de tutun (în proporții egale).

Măsuri preventive

Măsurile preventive pot proteja plantele de boli și paraziți și pot ajuta la identificarea timpurie a problemelor.

Primul pas este alegerea atentă a materialului de plantat. Acesta trebuie să fie sănătos, fără daune. Se recomandă folosirea soiurilor cu rezistență crescută.

Plantele trebuie verificate frecvent pentru a depista rapid eventuale probleme și a interveni eficient. În plus, dacă o plantă este bolnavă, este esențial să fie îndepărtate părțile afectate pentru a evita răspândirea infecției.

Nu uitați de îngrijirea corespunzătoare: udare și fertilizare la timp. Totuși, excesul poate dăuna – prea multă apă sau îngrășăminte afectează sănătatea plantelor.

Îndepărtați și buruienile, deoarece acestea pot adăposti insecte dăunătoare. Dezinfectați regulat uneltele de grădină, pentru a evita răspândirea sporilor de ciuperci de la plantele bolnave la cele sănătoase.

Nu în ultimul rând, este importantă îndepărtarea frunzelor vechi după recoltare. Acestea pot ascunde larve de insecte sau spori de ciuperci, care vor afecta culturile în sezonul următor.