Există oameni care, printr-o singură decizie, schimbă cursul a sute de ani. Constantin cel Mare a luat două astfel de decizii. Împăratul Constantin a mutat capitala la Constantinopol și a legalizat creștinismul prin Edictul de la Milano (313), iar lumea n-a mai fost niciodată la fel.
Pregătește-te pentru una dintre cele mai fascinante curiozități istorice. La final o să privești altfel și harta de azi, și calendarul cu sărbători.
Cine a fost Constantin, împăratul care a întors istoria pe dos
Constantin cel Mare a condus Imperiul Roman între 306 și 337 d.Hr., într-o perioadă în care Roma antică se zbătea între războaie civile și o criză adâncă. Era un soldat priceput, un strateg rece, dar și un om al contradicțiilor.
Iată un amănunt care surprinde pe mulți. Deși a deschis drumul creștinismului, Constantin a păstrat până la capăt titlul păgân de Pontifex Maximus, marele preot al religiei romane. S-a botezat abia pe patul de moarte, în 337. Pe monedele lui apărea încă zeul Soare, Sol Invictus.
Un conducător care ținea cu un picior în lumea veche și cu altul în cea care abia se năștea.
De ce a mutat Constantin capitala de la Roma la Constantinopol
Pe 11 mai 330, Constantin a inaugurat o capitală nouă, departe de Roma. A ales un orășel grecesc modest, Byzantion, întemeiat cu vreo o mie de ani mai devreme, și l-a transformat într-o metropolă plină de palate și biserici.
De ce acolo? Poziția spunea totul. Orașul stătea exact la granița dintre Europa și Asia, păzea strâmtoarea Bosfor și controla rutele comerciale dintre Marea Neagră și Mediterana. Roma rămânea departe de unde se învârteau acum banii și puterea, în Răsărit.
L-a numit întâi Noua Romă, dar numele care a prins a fost Constantinopol, adică „orașul lui Constantin”. A rămas capitală peste o mie de ani.
Și aici vine partea care îi uimește pe toți. Orașul acela este Istanbulul de azi.
Edictul de la Milano și momentul în care creștinismul a devenit liber
Înainte de 313, a fi creștin în Roma antică însemna să trăiești cu frica de moarte. Sub împăratul Dioclețian, persecuțiile fuseseră crunte, cu execuții și bunuri confiscate.
În februarie 313, după o întâlnire la Milano, Constantin și colegul său Licinius au semnat o înțelegere rămasă în istorie ca Edictul de la Milano. Documentul dădea libertate religioasă tuturor cultelor, oprea persecuțiile și cerea înapoierea averilor luate de la creștini.
Atenție la o confuzie frecventă. Edictul nu a făcut creștinismul religie de stat. Asta s-a întâmplat abia în 380, prin Teodosiu I, la peste șase decenii distanță.
Se spune că decizia a venit după o viziune. Înainte de bătălia de la Podul Milvian, din 312, Constantin ar fi văzut pe cer o cruce și cuvintele In hoc signo vinces, „prin acest semn vei învinge”. Povestea ne vine de la Eusebiu din Cezareea, un contemporan al împăratului.
Cum a schimbat o singură viață cursul a două milenii de istorie
Deciziile lui Constantin se simt și astăzi, la peste 1.700 de ani distanță. Imperiul Bizantin, născut la Constantinopol, a dăinuit până în 1453, iar din tradiția lui se trage chiar creștinismul ortodox practicat de majoritatea românilor.
Nu e o legătură îndepărtată. Mitropolia țărilor române a depins secole întregi de Patriarhia de la Constantinopol. Iar Sfântul Constantin și mama lui, Sfânta Elena, sunt sărbătoriți pe 21 mai, una dintre cele mai răspândite zile onomastice de la noi.
De aceea istoricii îl numesc o figură de cotitură între lumea antică și cea medievală.
Reține esențialul despre Constantin și marile lui decizii
Iată reperele care rezumă moștenirea lăsată de împărat:
- 313 d.Hr.: Edictul de la Milano aduce libertate creștinilor, nu statut de religie oficială
- 330 d.Hr.: capitala se mută la Constantinopol, „Noua Romă”
- Orașul de atunci este Istanbulul de azi
- Religie de stat abia în 380, sub Teodosiu I, nu sub Constantin
- Din tradiția bizantină se trage ortodoxia românilor de azi
Uneori istoria nu e făcută din armate uriașe, ci din câteva alegeri ale unui singur om. Faptul că împăratul Constantin a mutat capitala la Constantinopol și a legalizat creștinismul prin Edictul de la Milano (313) a pus bazele unei lumi care încă ne modelează credința, cultura și harta.
Data viitoare când auzi de Istanbul sau îți sărbătorești un prieten pe nume Costel, gândește-te că totul a pornit de la un singur împărat.
Tu știai că Istanbulul a fost cândva capitala Imperiului Roman? Spune-ne în comentarii dacă te-a surprins!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.