Vine o zi din miezul verii când totul pare îmbibat de lumină, iar bunicile spuneau că atunci soarele „joacă” pe cer. Sânzienele sunt, de fapt, sărbătoarea soarelui și a vieții. De ce cad la cea mai lungă zi din an? Pentru că strămoșii noștri au legat această sărbătoare de momentul în care astrul zilei stăpânește cerul cum nu o face în nicio altă perioadă.
E o zi caldă, galbenă, plină de miros de fân cosit și de flori. O zi în care oamenii cinsteau lumina, viața și rodul câmpului, toate la un loc.
Ce sunt Sânzienele și de ce sunt sărbătoarea soarelui
Pe 24 iunie, satul românesc se umple de coronițe galbene și de miros de iarbă uscată. Sânzienele sunt o veche sărbătoare populară a soarelui, ținută la doar trei zile după solstițiul de vară din 21 iunie, cea mai lungă zi a anului. Ele celebrează vârful luminii și căldura care dă viață.
La latitudinea noastră, ziua de solstițiu are în jur de 15 ore și jumătate de lumină, față de doar vreo 9 ore iarna. E o diferență uriașă. Strămoșii nu aveau ceasuri și calendare astronomice, dar vedeau limpede că, după această zi, soarele începe încet să coboare.
Tocmai de aceea priveau momentul ca pe un apogeu. Vârful luminii, dincolo de care zilele aveau să se scurteze din nou.
De ce cad Sânzienele exact la cea mai lungă zi din an
Multă lume se întreabă cum de o sărbătoare populară nimerește atât de aproape de un fenomen astronomic. Sânzienele cad în jurul solstițiului fiindcă acela este momentul în care soarele atinge punctul cel mai înalt pe boltă și dăruiește cea mai multă lumină din tot anul.
Chiar cuvântul solstițiu vine din latină, din „sol” și „sistere”, adică „soarele stă pe loc”. Vreme de câteva zile, astrul pare nemișcat, înainte de a-și relua coborârea spre toamnă.
Strămoșii au ales tocmai această răscruce ca să cinstească soarele. Era recunoașterea firească a puterii lui, în clipa în care căldura și rodnicia se aflau la maximum.
Focul și roata, cele mai puternice simboluri solare ale Sânzienelor
În noaptea de Sânziene, dealurile din jurul satelor se aprindeau de focuri. Focul și roata sunt simboluri solare directe, fiindcă imită forma rotundă și lumina astrului de pe cer.
În multe sate se dădea drumul unei roți aprinse la vale, de pe culme. Imaginea era limpede pentru toată lumea, soarele care, după ce urcă în vârf, începe să coboare spre asfințit. Acest obicei al roții de foc se întâlnea în toată Europa, nu doar la noi.
Focurile aprinse pe înălțimi se numeau „focuri vii” și aveau două roluri. Cinsteau lumina soarelui și, în același timp, curățau aerul de rele.
Tinerii săreau peste flăcări pentru sănătate și putere. Se credea că, trecând prin căldura focului, omul prinde tărie pentru tot anul ce vine.
Florile galbene de sânziene, soarele coborât pe pământ
Dacă te plimbi pe câmp în iunie, dai peste niște flori mărunte, galben-aurii, strânse în buchete dese. Florile de sânziene sunt galbene tocmai pentru că poartă culoarea soarelui, iar de la ele a primit sărbătoarea numele. Planta, Galium verum, înflorește exact acum și miroase a miere când se usucă.
Femeile și fetele le culegeau în zorii zilei, pe rouă, când se credea că au cea mai mare putere. Din ele împleteau coronițe, pe care le aruncau pe acoperișul casei. După cum cădeau și se prindeau, oamenii ghiceau noroc, viață lungă sau scurtă.
Buchete proaspete se puneau la icoane, la ferestre și pe porți, ca lumina verii să intre în casă. Atenție însă, sânziana galbenă nu trebuie confundată cu cea albă, care nu are nici parfumul de miere, nici aceeași însemnătate solară.
Pofta de viață și fertilitatea, cealaltă față a sărbătorii soarelui
La Sânziene, soarele nu înseamnă doar lumină, ci și viață și belșug. La apogeul căldurii, câmpurile sunt în floare, fânul se cosește, iar plantele de leac sunt socotite cele mai puternice din tot anul.
De aceea sărbătoarea e legată de dragoste și de rod. Fetele puneau flori de sânziene sub pernă, în noaptea de 23 spre 24 iunie, ca să-și viseze ursitul.
Sânzienele erau și niște zâne bune, despre care se spunea că dăruiesc sănătate, frumusețe și recolte bogate. Voia bună, jocul și bucuria erau, în fond, tot o formă de a cinsti viața în plinătatea ei.
Reține esențialul despre Sânzienele soarelui
Iată, pe scurt, ce merită să ții minte despre această zi luminoasă de vară.
- Cad pe 24 iunie, la trei zile după solstițiul din 21 iunie, cea mai lungă zi a anului
- Sunt o sărbătoare a soarelui, a luminii și a vieții
- Focul și roata aprinsă întruchipează astrul de pe cer
- Florile galbene aduc culoarea soarelui pe pământ
- Sensul adânc rămâne bucuria de a trăi și rodnicia câmpului
Dincolo de obiceiuri și coronițe, această zi ne amintește un lucru simplu și frumos. Sânzienele sunt, de fapt, sărbătoarea soarelui și a vieții, iar faptul că ele cad la cea mai lungă zi din an nu e o întâmplare, ci o alegere înțeleaptă a celor dinaintea noastră.
Poate că merită să păstrăm și noi ceva din acea bucurie. O coroniță galbenă pusă pe poartă, un buchet la fereastră sau pur și simplu câteva clipe în care ne lăsăm scăldați de lumina cea mai darnică a anului.
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.