Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, înghețați în lac pentru Hristos

Sunt povești care, oricât ar trece anii, tot îți strâng inima și îți întăresc credința. Așa este și jertfa Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, înghețați în lac pentru Hristos, niște ostași tineri și viteji care au ales gheața în locul lepădării de credință.

Despre ei vorbim cu drag și cu evlavie, fiindcă pilda lor ne arată cât de departe poate merge un suflet care îl iubește pe Dumnezeu. Hai să le aflăm povestea așa cum ne-o păstrează Biserica.

Cine au fost acești soldați creștini din legiunea romană

Erau 40 de soldați creștini, oameni căliți în lupte, mulți veniți din Capadocia și Armenia. Făceau parte din vestita Legiune XII Fulminata, „Fulgerătoarea”, staționată la Sevastia, în centrul Turciei de azi.

Totul s-a petrecut în jurul anului 320, pe vremea împăratului Liciniu, când creștinii erau încă prigoniți. Guvernatorul Agricola le-a cerut să aducă jertfă idolilor, iar ei au refuzat fără șovăire.

Nu s-au temut nici de sabie, nici de moarte. Erau uniți în aceeași credință și au înțeles că, mai presus de viața de aici, stă cinstea de a-L mărturisi pe Hristos.

Cum au fost lăsați goi pe gheața lacului înghețat

Pedeapsa a fost cumplită. Au fost dezbrăcați și mânați goi pe gheața unui iaz, într-o noapte de iarnă geroasă, iar pe mal a fost pregătită anume o baie caldă, ca ispită pentru oricine ar fi cedat.

Spre dimineață, unul singur n-a mai răbdat frigul și a alergat spre apa caldă. A murit însă pe loc, la pragul ei, pierzându-și astfel cununa.

Aici se petrece minunea. Un paznic păgân, pe nume Aglaie, a văzut cununi de lumină coborând din cer peste mucenici și a numărat doar 39. Înțelegând ce se întâmplase, și-a lepădat hainele, a strigat că este și el creștin și a intrat în lac. Așa numărul lor a rămas tot 40.

Minunea cununilor și cinstirea lor de astăzi

Cea mai cunoscută minune legată de Sfinții Mucenici din Sevastia este chiar coborârea celor 40 de cununi luminoase din cer, semn limpede că Domnul le primea jertfa.

Tradiția spune că cel mai tânăr, Meletie, era încă viu când ceilalți erau duși să fie arși. Mama lui, ca să nu-l despartă de ceata mucenicilor, l-a luat în brațe și l-a purtat ea însăși spre rug. Iată ce credință puternică!

Biserica îi cinstește din vechime, așa cum stă scris în Viețile Sfinților, iar pomenirea lor este însemnată în calendarul ortodox în luna martie, ca început de primăvară.

Pentru ce nevoi le cerem ajutorul și cum le citești acatistul

Credincioșii se roagă acestor sfinți mai ales pentru întărirea credinței în vreme de încercare, pentru curaj, pentru sănătate și pentru cei plecați la oaste sau aflați în primejdie. Sunt socotiți și ocrotitori ai celor răciți sau chinuiți de dureri reumatice.

Acatistul Sfinților 40 de Mucenici se citește acasă, în fața icoanei, cu o candelă sau o lumânare aprinsă. Așază-ți un colț de rugăciune liniștit și rostește-l dimineața sau seară, cu inimă curată.

În ziua lor de prăznuire este frumos obiceiul de a face „mucenici” sau „sfințișori”, colăcei în formă de 8, fierți în zeamă dulce cu nucă și miere în Muntenia ori copți la cuptor în Moldova. Sunt o pomenire dulce a celor 40 de ostași.

Ce să nu uiți despre acești sfinți mucenici

Iată, pe scurt, lucrurile cele mai de seamă pe care merită să le ții minte despre acești sfinți:

  • 40 de ostași creștini, înghețați în lac la Sevastia, în jurul anului 320
  • Au ales moartea în locul lepădării de Hristos
  • 40 de cununi de lumină au coborât din cer peste ei
  • Le ceri ajutorul pentru credință tare, curaj și sănătate
  • Le citești acatistul în fața icoanei, cu candela aprinsă

Povestea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, înghețați în lac pentru Hristos, nu este doar o filă veche din istoria Bisericii. Este o chemare vie la statornicie, o dovadă că dragostea de Dumnezeu poate birui chiar și frigul morții.

Ori de câte ori simți că ți se clatină credința sau că încercările te apasă, adu-ți aminte de ei. Roagă-te lor cu încredere, fă-le pomenire cu un colăcel dulce și cere-le tăria de a rămâne și tu în credință, așa cum au rămas ei, până la capăt, uniți pe gheață.