Aurul Daciei a fost una dintre marile prăzi ale Romei după cucerire, finanțând construcții și festivități.

Sunt momente în istorie când o singură cucerire schimbă soarta unui imperiu întreg. Așa s-a întâmplat în anul 106 d.Hr., când romanii au pus mâna pe bogățiile dacilor.

Aurul Daciei a fost una dintre marile prăzi ale Romei după cucerire, finanțând construcții și festivități care au uimit lumea antică. Hai să vedem cât de departe a ajuns această comoară și ce a clădit ea la Roma.

De unde a apărut aurul Daciei și de ce l-a vrut Roma

Bogăția dacilor nu venea din întâmplare. Aurul Daciei provenea din minele din Munții Apuseni, mai ales din zona Roșia Montană, și din tezaurul regal adunat de regele Decebal de-a lungul domniei.

Dacia era renumită în Antichitate pentru zăcămintele ei. Galeriile romane săpate ulterior la Roșia Montană se numără printre cele mai bine păstrate din lume și au intrat în 2021 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Roma, în schimb, avea nevoie disperată de bani. Războaiele duse de împăratul Traian goliseră vistieria, iar prada dacică a venit ca o gură de oxigen pentru întregul imperiu.

Cât aur dacic a ajuns de fapt la Roma

Cifrele transmise de cronicari sunt amețitoare. Estimarea cea mai citată vine de la medicul lui Traian, Criton, ale cărui spuse au ajuns la noi prin scrieri târzii, precum cele ale lui Ioannes Lydus.

Acolo se vorbește despre aproximativ 165.000 de kilograme de aur și peste 330.000 de kilograme de argint. Sună incredibil, nu-i așa?

Tocmai de aceea istoricii de azi privesc aceste sume cu prudență. Mulți cred că ele au fost exagerate sau greșit copiate de-a lungul secolelor, așa că le împart la zece. Chiar și așa, prada rămâne colosală pentru lumea antică.

Din această perioadă datează și kosonii, monede de aur cu inscripția grecească ‘KOΣΩN’, a căror atribuire exactă încă îi împarte pe numismați.

Ce a construit Roma cu aurul dacic

Aici povestea devine spectaculoasă. Cu averea adusă din Carpați, Traian a ridicat Forul lui Traian, cel mai impunător for imperial, proiectat de arhitectul Apollodor din Damasc.

În centrul lui se înalță Columna lui Traian, terminată în anul 113 d.Hr., un monument de aproape 30 de metri care povestește în piatră războaiele dacice. Practic, înfrângerea strămoșilor noștri a fost dăltuită chiar din aurul lor.

Banii nu s-au oprit la clădiri. În anul 107 d.Hr., împăratul a organizat jocuri publice care, după sursele antice, au durat 123 de zile.

Au luptat în jur de 10.000 de gladiatori, iar mulțimea a primit grâne și daruri în bani. Așa și-a cumpărat Traian dragostea poporului roman.

Legenda comorii ascunse a lui Decebal

Nu toată comoara a luat drumul Romei. Cassius Dio povestește că Decebal a ascuns o parte din tezaur deviind cursul râului Sargetia, identificat de obicei cu Streiul de azi.

Regele ar fi folosit prizonieri pentru a îngropa aurul și argintul sub albie, după care i-a ucis ca să păstreze secretul. Degeaba, însă. Un apropiat pe nume Bicilis i-a trădat ascunzătoarea, iar romanii au recuperat prada.

Tocmai acest mister îi fascinează și astăzi pe căutătorii de comori care visează la fundul unui râu din Hunedoara.

Reține pe scurt curiozitatea despre aurul Daciei

Iată cele mai importante repere de păstrat în minte despre această comoară:

• Roma a cucerit Dacia în anul 106 d.Hr., sub împăratul Traian.
• Cronicarii vorbesc de circa 165.000 kg de aur, cifră contestată azi.
• Prada a plătit Forul, Columna și 123 de zile de sărbători.
• Legenda comorii din râul Sargetia rămâne nedezlegată.

Puține popoare pot spune că bogăția lor a clădit monumente care stau în picioare și după aproape două mii de ani. Aurul Daciei a fost una dintre marile prăzi ale Romei după cucerire, finanțând construcții și festivități rămase celebre până azi.

Iar dincolo de cifre și legende, rămâne o mândrie tăcută. Strălucirea Romei imperiale poartă, măcar în parte, semnătura strămoșilor noștri daci.