Mulți români cred că totul s-a petrecut într-o singură dimineață de iarnă, la Alba Iulia. Adevărul e mai surprinzător și mult mai frumos.
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a unit Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia cu Vechiul Regat, dar nu printr-un singur gest, ci printr-un șir de hotărâri luate de-a lungul unui an întreg. Hai să vedem cum s-a întâmplat de fapt.
Ce s-a întâmplat de fapt la 1 Decembrie 1918
Pe Câmpul lui Horea, la Alba Iulia, Marea Adunare Națională a votat unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat. Acolo s-au strâns peste 100.000 de oameni, iar 1.228 de delegați aveau drept de vot.
Vechiul Regat era România dinainte de 1918, formată din Muntenia, Moldova și Dobrogea. Aproape peste noapte, țara aproape și-a dublat suprafața și populația.
Rezoluția Unirii a fost citită de Vasile Goldiș, în clădirea care azi se numește Sala Unirii. Textul promitea și deplină libertate pentru toate popoarele care trăiau alături de români, un detaliu modern pentru acele vremuri. Tocmai pentru că aici s-a încheiat procesul, 1 Decembrie a rămas ziua simbol a tuturor provinciilor.
Unirea a venit în patru valuri, nu dintr-o dată
Iată surpriza pe care n-o știe toată lumea. Făurirea României Mari a fost de fapt un proces în patru pași, întins pe aproape unsprezece luni.
- Basarabia a fost prima, pe 27 martie 1918, prin votul Sfatului Țării de la Chișinău.
- Bucovina a urmat pe 28 noiembrie 1918, la Congresul General de la Cernăuți.
- Transilvania și Banatul au încheiat șirul pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.
Așadar, ceea ce sărbătorim ca o singură zi a fost de fapt rezultatul a patru adunări, în patru orașe diferite. Doar ultima dată a devenit sărbătoare națională.
De ce s-a ales tocmai Alba Iulia
Alegerea orașului nu a fost întâmplătoare. Alba Iulia avea deja o încărcătură istorică uriașă pentru toți românii.
Aici, în 1600, Mihai Viteazul reușise pentru prima oară să adune sub aceeași cârmuire Țara Românească, Moldova și Transilvania. Peste mai bine de trei secole, alegerea aceleiași cetăți avea o greutate simbolică pe care nimeni nu o putea ignora.
Așa cetatea a devenit un fel de loc de pelerinaj național. Tot la Alba Iulia, în 1922, regele Ferdinand și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari.
Cifre și emoții din ziua Marii Uniri
Frigul mușca până la os în acea zi de decembrie. Oamenii veniseră cu trenul, cu căruțele sau pe jos, din toate colțurile Transilvaniei, doar ca să fie de față.
Peste 100.000 de suflete au stat în ger, iar martorii vremii povesteau că emoția acoperea orice disconfort. Cei 1.228 de delegați au votat oficial unirea, în timp ce mulțimea aștepta afară vestea.
O confuzie des întâlnită merită lămurită aici. Mica Unire, din 24 ianuarie 1859, i-a unit pe Cuza, Moldova și Țara Românească, în vreme ce unirea cea mare a venit aproape 60 de ani mai târziu. Sunt două momente diferite.
Reține pe scurt povestea Marii Uniri
Iată elementele esențiale pe care merită să le ții minte despre acest moment istoric:
- Patru provincii unite în 1918: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul.
- Data simbol pentru toți românii: 1 Decembrie 1918.
- Locul: Alba Iulia, cetatea lui Mihai Viteazul.
- Peste 100.000 de oameni și 1.228 de delegați cu drept de vot.
Acum știi adevărul din spatele celei mai importante zile din istoria noastră modernă. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a unit Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia cu Vechiul Regat, dar a făcut-o pas cu pas, prin curajul și voința a milioane de români.
Tu știai că unirea s-a făcut în patru etape? Spune-ne în comentarii din ce colț de țară ne citești!
Vrei mai multe rețete delicioase?
Urmărește-ne pe Facebook pentru rețete noi în fiecare săptămână.